Sursa: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Deputatul rus Viktor Sobolev, membru al Comisiei de apărare din Duma de Stat, a declarat vineri că obiectivul ultim al „operațiunii militare speciale” din Ucraina este formarea unei uniuni statale între Rusia, Ucraina și Belarus. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru canalul RTVI, fiind preluată de publicația The Moscow Times.
„Este vorba de restaurarea lumii ruse – russkii mir – în limitele granițelor sale naturale”, a afirmat Sobolev. El a adăugat că, în opinia sa, „dacă nu facem asta, s-ar putea să nu putem să ne păstrăm țara”.
Justificarea istorică invocată de Sobolev
În sprijinul afirmațiilor sale, Sobolev a făcut apel la figuri istorice din perioada Rusiei Kievene:
„Suntem cu toții ruși; Kiev este mama orașelor rusești, Vladimir, Marele Cneaz al Kievului, a fost rus, Iuri Dolgoruki, Iaroslav cel Înțelept – toți au fost ruși. De aceea, trebuie să apărăm lumea rusă”.
Această viziune istorică este contestată de istorici occidentali. Statul rus modern își are originea în ducatul Moscovei și nu în Kiev, așa cum susține propaganda rusă contemporană.
Putin și obiectivele declarate oficial
La 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat lansarea „operațiunii militare speciale” în Ucraina. În discursul său, liderul de la Kremlin a declarat că scopurile sunt „demilitarizarea”, „denazificarea” Ucrainei și protejarea locuitorilor din regiunea Donbas – formată din Donețk și Lugansk.
Putin a mai declarat că Rusia nu va permite „mașinii militare a NATO” să se apropie de granițele sale.
Putin. Sursa foto: Pixabay
Eșecul obiectivelor inițiale: Prigojin, critic acerb
Evgheni Prigojin, fostul conducător al grupării Wagner, a criticat public modul în care Rusia a gestionat războiul. Cu puțin timp înainte de revolta sa din iunie 2023, acesta declara:
„Dacă aveau, să zicem, 500 de tancuri înainte de începerea operațiunii speciale, acum au 5.000. Dacă atunci aveau 20.000 de luptători bine instruiți, acum au 400.000. Cum am demilitarizat-o? Dimpotrivă, am militarizat-o într-un mod infernal.”
Pierderi masive pentru Putin în cei trei ani de conflict
Conform unei analize The Moscow Times, Rusia ar fi pierdut peste 400.000 de soldați în cei trei ani de conflict. Cifra este comparabilă cu pierderile Ucrainei. Publicația susține că Rusia a ocupat aproximativ 70.000 km² de teritoriu ucrainean. Ceea ce înseamnă, în medie, cinci soldați ruși pierduți pentru fiecare kilometru pătrat ocupat.
Aceste estimări nu includ mercenarii străini sau pierderile neconfirmate oficial.
Sursa: Dreamstime.com
Anexările nerecunoscute și cererile Moscovei
În septembrie 2022, Rusia a anunțat anexarea regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Totuși, Moscova nu deține în totalitate controlul asupra acestor teritorii.
Pe 16 mai 2025, au fost reluate negocierile directe între Rusia și Ucraina. Potrivit The Economist, Rusia a condiționat discuțiile de recunoașterea acestor patru regiuni ca fiind parte a Federației Ruse.
Vadim Medinski, negociatorul-șef al Rusiei, ar fi transmis delegației ucrainene că „Rusia poate continua războiul încă cinci, chiar douăzeci de ani”.
Civili morți în Donbas
Un raport al Dariei Morozova, comisar pentru drepturile omului al administrației prorusă din Donețk, indică faptul că în primul an de la lansarea invaziei au murit 1.089 de civili în regiune – o cifră mai mare decât în toți cei șapte ani anteriori la un loc.
Datele sugerează că, în ciuda obiectivului declarat de „protejare a civililor”, conflictul a generat mai multe victime decât a prevenit.
Sursa: Andriy Dubchak (Donbas Frontliner)
NATO se extinde: reacții inverse față de așteptările Kremlinului
Războiul declanșat de Rusia a avut și un efect strategic invers față de cel dorit: Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în 2022. Finlanda a devenit oficial membră pe 4 aprilie 2023, iar Suedia pe 7 aprilie 2024.
În plus, Suedia a anunțat consolidarea prezenței militare pe insula Gotland, situată la doar 330 km de Kaliningrad – exclava rusă de la Marea Baltică.
Războiul, fără orizont de finalizare
Vladimir Putin a insistat, în ultimele luni, că războiul va continua „până când cauzele sale profunde vor fi eliminate”. El susține că Ucraina a fost transformată într-o „antiteză a Rusiei”, o realitate „cu care nu ne vom împăca niciodată”, potrivit unei declarații din 2021.
Aceste afirmații subliniază că, dincolo de retorica privind „denazificarea” sau „demilitarizarea”, Moscova urmărește un obiectiv geopolitic de reconstrucție a influenței sovietice și a „lumii ruse”.
