Un august glorios prin fapta marelui Mihai Viteazul, la Călugăreni
- Florian Olteanu
- 13 august 2026, 23:28
Bătălia de la Călugăreni, din 13/23 august 1595 a fost începutul epopeii unificatoare a domnitorului Țării Românești, Mihai Viteazul (1593-1601). Acum 431 de ani, Domnitorul Țării Românești Mihai Bravul (Viteazul) înfrângea avangarda otomană comandată de însuși Marele Vizir Sinan Kocka Pașa, un italo-albanez trecut la islam și care a urcat treptele ierahiei otomane până la poziția de Mare Vizir.
Mihai Viteazul se spune că a scăpat dintr-un atentat, pus la cale de către Alexandru Mihnea, însă călăul s-a speriat de privirea sa, iar domnitorul l-a iertat.Mihnea Vodă cel Rău avea să fie și el asasinat, în timpul refugiului la Sibiu, de către o conspirație boierească.
Contextul bătăliei de la Călugăreni
Mihai Viteazul a preluat tronul Țării Românești, cumpărând bunăvoința Sultanului, în 1593, însă în 1594 i-a executat pe creditori. A efectuat numeroase raiduri asupra Vidinuui, Brăilei, Galaților, ajungând până aproape de Sofia (bătăliile de la Putineiu, Stănești, Șerpătești). A încheiat o alianță cu Sigismund Bathory, mediată de către Ștefan Ioszika, un român înnobilat din Transilvania, care era Cancelarul Principatului. În acest tratat, l-a inclus și pe domnitorul Moldovei, Ștefan Răzvan.
În 13/23 august 1595, Mihai a respins, la Călugăreni, avangarda otomană, dar s-a retras în Transilvania, pentru a-și reface forțele, lăsând țara pradă jafului. A revenit în toamnă cu ajutor transilvan și i-a respins pe turci în sudul Dunării, la Giurgiu la 15-20 octombrie 1595.
Istorie și mit despre momentul 1595
Călugăreni nu i-a permis lui Mihai Viteazul să rămână în Țara Românească. El a încetinit avangarda otomană. Zona de pe Neajlov era la punctul nodal al unor drumuri care duceau spre București. Domnitorul român a fost inspirat să aștepte trupele otomane la Călugăreni, deși ele înaintau pe două direcții cel puțin.
Faptul că Mihai a încheiat anterior anului 1595 un tratat cu Sigismund Bathory alături de domnitorul Ștefan Răzvan a fost ocultat sau minimalizat atât de istoriografia comunistă cât și de cinematografie. Ștefan Ioszika, un român înobilat prin maghiarizare, cancelar transilvan a mediat înțelegerea. Filmul „Mihai Viteazul” al lui Sergiu Nicolaescu nu amintește nimic! Doar filmul „Buzduganul cu trei peceți” o face!
Mihai Viteazul a lăsat-o ca garanție pe Doamna Stanca în Transilvania. Bathory i-a dat ajutor ca aliat, cu ajutorul trupelor ardelene, Mihai respingând în toamna lui 1595, trupele otomane la Giurgiu.
Călugăreni, succesul tactic care a arătat că otomanii nu erau invincibili
Victoria de la Călugăreni a fost una tactică și nu una definitivă. A fost urmată chiar de o retragere peste munți, pentru ajutoare din Transilvania. Totuși, în toamna lui 1595, la Giurgiu, victoria a fost de partea lui Mihai Viteazul. În decembrie 1597, Mihai Viteazul a reușit să ajungă la un acord cu otomanii. În 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Rudolf al II-lea, Împăratul Habsburgic. În martie 1599, când Sigismund Bathory a fost înlocuit de vărul său Andrei Bathory, Mihai Viteazul a ajuns la o înțelegere și cu acesta. A decis să treacă în Transilvania când Andrei Bathory, fost cardinal polon și-a manifestat pe față dorința ca Tansilvania să se închine otomanilor. Așa a ajuns la succesul militar de la Șelimbăr și la unirea de facto a Transilvaniei cu Țara Românească.
Deși Bătălia de la Căugăreni a fost mitizaă exagerat, ea are importanța sa. A fost primul pas militar în lupta pentru unificarea Țărilor Române la 1600.