Săptămâna Haferland, un „10 perfect” pentru Transilvania. Am fost la Criț, acolo unde Nadia Comăneci a descoperit magia tradițiilor săsești

Săptămâna Haferland, un „10 perfect” pentru Transilvania. Am fost la Criț, acolo unde Nadia Comăneci a descoperit magia tradițiilor săsești

Când ajungi la Criț în timpul Săptămânii Haferland, ai senzația că timpul își încetinește ritmul doar pentru a-ți permite să asculți. Satul transilvănean al sașilor veniți aici de prin anul 1200, de obicei liniștit și adăpostit între coline, vibrează într-o energie contagioasă. În ziua de 8 august 2026, am pășit pe ulițele pietruite și pline de praf în mijlocul unei sărbători ce a adunat laolaltă peste 6.000 de suflete, reunite sub un motto care-ți face inima să tresare: „Dor de Transilvania”.

M-am lăsat purtat de ritmul alert al fanfarelor săsești — Kulturwerk der Siebenbürger Sachsen, Original Karpaten-Express și Siebenbürger Trachtenkapelle Göppingen. Rezonanța alamurilor pe ulițe și rochiile rotite în ritm de vals de sașii îmbrăcați în costume populare meticulos conservate au creat un tablou de o eleganță atemporală.

Unul dintre cele mai emoționante momente la care am participat a fost punerea în scenă a unei nunții tradiționale săsești. În aclamațiile mulțimii, datinile vechi au prins viață nu ca niște piese de muzeu, ci ca un organism viu, susținut de comunitatea de aici și de pretutindeni a sașilor care refuză să-și lase rădăcinile să piară.

Întâlnirea de suflet cu Marea Zeiță de la Montreal

Momentul de vârf al zilei a fost prezența Nadiei Comăneci. Participarea sa la Criț a adus o căldură aparte. Am urmărit-o cum a descoperit, pas cu pas, frumusețea locului: de la zidurile vechi ale Bisericii Fortificate, până la îmbrățișările calde oferite copiilor din comunitate.

Vizibil mișcată de primire, Nadia Comăneci a vorbit cu o sinceritate dezarmantă despre ce a însemnat pentru ea această oprire în inima Transilvaniei.

„Ceea ce am văzut la Criț m-a emoționat. Întâlnirea cu copiii de la AfterSchool-ul susținut de Fundație Michael Schmidt a fost una de suflet. Educația, cultura, sportul și grija pentru copii sunt investiții în viitorul lor și al satelor. Şi cred că acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le poate face o comunitate, să le ofere copiilor șansa de a crește, de a învăța și de a-și descoperi propriul drum”, a mărturisit Nadia.

În curtea plină de mulțimea adunată în curtea bisericii, de parcă hunii sau tătarii tocmai atacau comunitatea, legendara sportivă a făcut o paralelă subtilă între performanța din sport și efortul uriaș de a păstra o moștenire culturală.

„Dorul este un sentiment pe care îl înțeleg foarte bine. Este dorul de locurile care m-au format, de oamenii care m-au învățat și ajutat să devin cine sunt și de acel «acasă» pe care îl port cu mine tot timpul. Acum 50 de ani, după multă muncă, a venit un moment care mi-a schimbat viața pentru totdeauna, primul 10 perfect. Dar, privind în urmă, îmi dau seama că adevărata lecție a fost mai mult decât un număr. A fost despre muncă, disciplină, curaj și oameni care să creadă în tine”, a adăugat ea.

Când excelența devine stare de spirit

Încheierea discursului său, adresat fondatorului proiectului, Michael Schmidt, și miilor de oameni prezenți, a lăsat o tăcere plină de respect peste întreaga adunare din Criț, urmată de ropote lungi de aplauze:

„Aici, la Haferland, regăsesc aceeași lecție într-un alt limbaj. O văd în oamenii care păstrează satele, în cei care duc mai departe tradițiile, în Fundație și în oamenii care investesc în copii și în comunitate. Pentru că excelența nu are o singură formă. Poate fi un 10 perfect pe saltea. Dar poate fi și un sat păstrat cu grijă, o biserică protejată, o tradiție transmisă mai departe sau un copil căruia îi este oferită o șansă.”

M-am retras de la festivitatea de la Criț târziu în noapte în camera săsească discret restaurată și unde am simțit parfumul vremurilor de odinioară. Ecoul muzicii cântate de sașii bavarezi încă mai stăruia printre dealurile ”Țării ovăzului”. O ploaie a venit să răcorească atmosfera și să fixeze praful ulițelor. Am înțeles că Săptămâna Haferland nu este doar un festival anual bifat în calendarul turistic, ci o dovadă vie că, atunci când respectul pentru trecut se împletește cu investiția în copii, povestea Transilvaniei merge mai departe cu nota 10.