Charles Baudelaire a fost singurul copil din a doua căsătorie a unui fost funcționar public, înstărit, iubitor de artă și literatură, Joseph-François Baudelaire cu soția sa cu 34 ani mai tânără, Caroline Archimbaut-Dufay (1793 - 1871), născută în Londra din mamă englezoaică.
S-a născut la Paris, în ziua de 9 aprilie 1821.
La vârsta de șase ani rămâne orfan prin moartea tatălui în vârstă de aproape 68 de ani.
În plus traumatizat de recăsătorirea rapidă a mamei, în 1828, cu ofițerul autoritar și ambițios Jacques Aupick precum și prin mutarea din Paris la Lyon (1832) și din nou la Paris (1836), devine un băiat dificil, simțindu-se neiubit și fără rădăcini, de multe ori depresiv.
Ne puteți urmări și pe Google News
Între 1832-1835 învață în Lyon, în garnizoana în care colonelul Aupick l-a trimis, iar între 1836 și 1840 la Paris.
La vârsta de douăzeci de ani, este trimis de familie, care crede că astfel se va liniști, în Asia cu destinaţia Calcutta, dar după două escale în insulele Mauritius şi Bourbon, se întoarce la Paris sfidând hotărârea familiei.
Duce o viaţă de lux şi desfrâu, de dandy, eleganţa vestimentară şi luxul rafinat reprezentând în concepţia lui „simbolul superiorităţii aristocratice a spiritului său”, cheltuind mult.
Un consiliu de familie, urmat de o acţiune judecătorească, îi impune, în 1844, un tutore legal.
În 1839, sunt semnalate primele sale versuri.
În 1845, devine critic de artă, lăudându-l îndrăzneţ pe pictorul R. Delacroix. În februarie 1846, publică în Le jeune Enchanteur.
Un an mai târziu, apare, în Bulletin de la Societe des Gens de Lettres, nuvela La Fanfarlo.
Revoluţia de 1848 îl găseşte pe poet pe baricade, cerând împuşcarea generalului Aupick, tatăl său adoptiv.
În această perioadă publică, în La Liberte de Penser, prima traducere din Edgar Poe, Revelation magnetique.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
