Mario Draghi Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Planul Draghi a fost lansat în septembrie 2024 de fostul președinte al BCE Mario Draghi, iar astăzi – la un an de la publicare – dovedește deja cât de dificil este transferul ideilor într-o implementare reală.
Raportul propunea 383 de măsuri pentru revigorarea competitivității europene, însă doar 11,2 % dintre acestea au fost complet puse în practică.
Restul se află în stadiu parțial (20,1 %) sau sunt încă „în lucru” (46 %); aproape 23 % nu au fost atinse deloc. EPIC afirmă că acest decalaj abundă în oportunități ratate și lipsă de voință politică.
Contextul planului Draghi: de ce a fost necesar
Raportul lui Draghi, prezentat la 9 septembrie 2024, avertiza că UE risca o „declin lent și agonizant” dacă nu accelerează reformele. Pe fondul războiului din Ucraina, inflației și crizei energetice, creșterea economică europeană s-a dovedit incapabilă să țină pasul cu SUA și China.
Raportul propunea investiții anuale suplimentare de 750–800 miliarde €, echivalentul a aproximativ 5 % din PIB-ul UE, pentru tehnologii digitale, energie, securitate, infrastructură și cercetare.
PIB UE / sursă foto: dreamstime.com
Miza era clară: dacă Europa nu acționa rapid, va deveni mai puțin prosperă, mai puțin egalitară și mai puțin liberă în a-și decide propriul destin.
Competitiveness Compass: o reflectare a planului Draghi
În ianuarie 2025, Comisia Europeană a lansat Competitiveness Compass, o busolă politică care preia cele trei piloni cheie din planul Draghi: reducerea decalajului de inovare, decarbonizarea economiei și reducerea dependențelor externe.
- Reducerea decalajului de inovare: strategii pentru scale-up, hub-uri de inovare, o reglementare unică la nivelul UE pentru companii; inițiative pentru AI, biotehnologie și materiale avansate.
- Decarbonizarea economiei: lansarea Afacere Industrială Curată și reducerea costurilor energetice pentru industrii; planuri pentru sectoare intens consumatoare de energie (chimie, oțel etc.).
- Reducerea dependențelor: parteneriate comerciale strategice, reforma achizițiilor publice în favoarea produselor europene, lanțuri de aprovizionare rezistente.
În plus, Compass introduce cinci facilitatori orizontali: reducerea birocrației, eliminarea barierelor pe piața internă, uniunea economiilor și investițiilor, piețe digitale și coordonare mai bună între state și UE.
Analiza critică a Bruegel subliniază potențiala conflictualitate între politica industrială centrală și piața unică, prin intermediul noii „Unelte de Coordonare a Competitivității” (CCT), menită să înlocuiască parte din finanțarea centrală posibilă, dar nerealizată.
Clean Industrial Deal: ambiție mare, implementare mitigată
Lansat la 26 februarie 2025, Clean Industrial Deal este inima materializării decarbonizării competitive din planul Draghi.
Obiective majore:
- Mobilizarea a peste €100 miliarde pentru industria curată (Horizon, Innovation Fund, InvestEU, decarbonizare etc.).
- Crearea unui stat industria preferrential în achiziții publice și inițiative legislative ca Industrial Decarbonisation Accelerator Act.
- Promovarea circularității, reducerea birocrației și reconectarea lanțurilor de aprovizionare externe.
În ciuda ambițiilor, adoptarea efectivă a instrumentelor a fost lentă. Promisiunile din februarie încă așteaptă aprobările Parlamentului și acordul majorității statelor membre.
Implementarea planului Draghi: Draghi-ometer
Raportul Draghi inițial a conținut 383 de recomandări. Conform EPIC:
- 11,2 % implementate complet (43 măsuri)
- 20,1 % parțial implementate (77 măsuri)
- 46,0 % în progres (176 măsuri)
- 22,7 % încă neatinse (87 măsuri)
Clasificarea pe sectoare arată:
- Transport și materii prime critice sunt avansate.
- Energie și digitalizare sunt printre cele mai lente sectoare.
- Niciun domeniu nu a atins încă pragul majorității măsurilor implementate.
Bugetul UE versus necesitate
Planul Draghi propunea o reformă bugetară majoră și posibilitate de împrumut comun.
buget / sursa foto: dreamstime.com
Comisia a propus un buget de 1,26 % din GNI și un fond de €409 miliarde pe șapte ani pentru redresarea industrială, dar a evitat tăieri majore pentru agricultori și regiunile mai sărace — reflectând tensiunea între reformă și interese naționale.
Criticii notează că cifra bugetului este mult prea mică față de nevoia estimată de €750-800 miliarde anual
Finanțe și uniunea piețelor de capital
Competitiveness Compass include un pachet extins pentru uniunea piețelor de capital și „savings and investments union” pentru a facilita fluxuri de capital intra-UE.
Cu toate acestea, propunerile-cheie – integrarea supravegherii piețelor, eliminarea barierelor naționale la bursă și clearinghouse – rămân în stadiu de proiect, afectate de opoziția statelor membre pe teme fiscale și insolvență. Rezultatele concrete lipsesc încă.
Împrumuturi comune: un tabu persistent
Draghi a pledat pentru împrumuturi comune pe modelul mini-benzilor emise în pandemie, pentru infrastructură și crearea unui safet-asset european.
Comisia a permis împrumuturi în programe de apărare €150 miliarde, însă ideea emisiunii regulate de euroobligațiuni rămâne neagreată de țările frugale, precum Germania și Olanda.
Apele limitate pe piață rămân sporadice, iar investitorii solicită predictibilitate – ceea ce UE nu a oferit până acum.
Industria auto: plan ambițios, aplicare limitată
Planul Draghi solicita un plan industrial pro-sector auto şi neutralitate tehnologică în legislație. UE a lansat un „strategic dialogue” și un action plan în martie 2025, inclusiv un cadru pentru mașini autonome și infrastructură de încărcare.
Totuși, implementarea a întârziat, iar măsuri cum ar fi relaxarea temporară a țintelor de emisii au fost rare și constrânse. Între timp, producătorii chinezi au schimbat focusul către hibride după introducerea tarifelor pe vehiculele electrice.
Energie: dependență sporită, puțină acțiune
Draghi a subliniat costurile energetice ca principal obstacol competitiv și a recomandat investiții masive (până la €500 miliarde) în infrastructura energetică.
energie / Sursa foto: SA Energocom
Comisia a prezentat Affordable Energy Action Plan, susținut prin Clean Industrial Deal, incluzând investiții într-o rețea de importuri din SUA – decizie contestată de grupurile ecologiste.
Indicatorii principali rămân nealiniate cu implementarea promisiunilor și impactul prețurilor nu este clar conturat.
Telecom și opoziția guvernelor
Draghi propunea consolidarea operatorilor telecom și mai multă reglementare la nivel UE, pentru a facilita extinderea infrastructurilor digitale.
Comisia își pregătește Digital Networks Act în decembrie, însă guvernele naționale au respins majoritatea ideilor: rezistență intensă din partea reglementatorilor și operatorilor mici.
Politica de concurență: cosmetizare, nu transformare reală
Comisarul Teresa Ribera a revizuit rapid ghidurile privind ajutorul de stat – Clean Industrial Deal include un nou cadru al stat aid – și a lansat revizuirea regulilor de fuziuni în scopul eficienței și inovării.
Însă noile directive privind fuziunile nu vor fi gata înainte de 2027 și rămân guideline-uri (nu reglementări), limitând impactul real.
Comerț: precauție cu China, lipsă de inițiativă proactivă
UE a impus taxe anti-dumping pentru vehicule electrice, dar nu a inițiat investigații pe cont propriu, cum sugera Draghi.
Politica tradițională și prudența față de regulile OMC continuă să frâneze acțiuni proactive de protecție industrială.
Apărare: federalismul rămâne tabu
Draghi sugera federalizarea unor zone de investire în apărare și crearea unui comisar dedicat – ceea ce s-a realizat formal.
Dar restricțiile naționale persistă: barierele interne impun „tarife” interne de 64 % pe echipamente și 95 % pe metale, limitând eficiența bugetelor de apărare comunitare de €2 trilioane planificate până în 2031.
apărare antiaeriane / Sursa foto:arhiva EVZ
Propunerea de emisiuni de obligațiuni de apărare comune rămâne în aer.
Sănătate și digitalizare: impuls tehnologizat
Comisia intenționează să finalizeze un Biotech Act până la sfârșitul anului pentru a stimula inovarea în bio-sector.
Bugetul pentru sănătate, biotehnologie și bio-economie a ajuns la €22,6 miliarde (față de €8,2 miliarde în Horizon Europe), dar mulți consideră încă insuficientă finanțarea dedicată cercetării medicale de vârf.
Instrumente precum European Health Data Space sunt implementate lent din cauza lipsei de resurse la nivel național. Deși planuri pentru hub-uri inovative asemănătoare Californiei există, transformarea legislativă profundă încă nu s-a materializat.
Sustenabilitate: dereglementare în numele competitivității
Primul act major al actualei Comisii a fost simplificarea legislației de mediu într-un pachet omonim bun pentru afaceri.
Restrângerea obligațiilor de raportare, reducerea taxei de frontieră pe carbon și relaxarea normelor anti-greenwashing au fost salutate de mediul de business, dar condamnate de grupuri ecologiste și parlamentari de stânga
Agricultură: marele absent din planul Draghi
Planul Draghi menționează foarte puțin agricultura, deși CAP reprezintă o treime din bugetul UE.
Agricultura / sursa foto: dreamstime.com
Raportul propunea reducerea cu 20 % a fondurilor pentru subvenții agricole, însă realitatea e că sumele rămân similare, doar redistribute către dezvoltare rurală gestionată național.
Agricultura nu este aliniată strategic în planul competitivității, rămânând marginalizată.
Unde se află Europa după un an
Planul Draghi a fost adoptat ca bază strategică: Competitiveness Compass și Clean Industrial Deal reflectă majoritatea ideilor-cheie.
Dar implementarea a rămas în urmă. Doar ~11 % dintre măsuri sunt finalizate, iar mai mult de jumătate nu sunt încă în vigoare. Finanţarea ambițios propusă – €800 miliarde anual – nu a fost mobilizată. Împrumuturile comune și politica industrială federală încă sunt tabu.
UE pare blocată între reformele coerente teoretice și voința fragmentată a statelor membre. România, ca membră UE, este direct implicată în această bătălie: succesul spectaculos al inițiativelor Draghi depinde de voința politică de la București și din alte capitale.
