Revenirea lui Șor în jocul electoral: ruperea voturilor de stânga și riscul anulării alegerilor

În urma anulării propriei hotărâri, Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a decis reintroducerea partidului „Moldova Mare” în competiția electorală.

CSJ și CEC permit revenirea lui Șor în jocul politic

Această turnură a evenimentelor ar putea schimba dinamica procesului electoral, întărind temerile legate de interferența lui Ilan Șor, care deja reprezenta nucleul discursului actualei guvernări. Într-un set de mișcări neașteptate, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și Comisia Electorală Centrală (CEC) au permis partidului condus de fosta procuror anticorupție Victoria Furtună să candideze la scrutinul electoral.

A fost surprinzător faptul că CSJ a admis procedurile urgente de reexaminare a cazului privind înregistrarea acestui partid. Doar așa, CSJ a putut emite o decizie favorabilă deja pe 4 septembrie, în mijlocul campaniei electorale. CEC a propus, de asemenea, cu 7 voturi, reintroducerea partidului „Moldova Mare” pe lista concurenților electorali.

Cu toate acestea, CEC a lăsat deschisă posibilitatea scoaterii partidului din competiție în cazul în care vor reapărea neregulile. Prin urmare, chiar dacă partidul revine în jocul electoral, acesta va fi sub o monitorizare atentă a organelor de drept, antrenate în prevenirea interferențelor rețelei lui Ilan Șor.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

Mâna (in)vizibilă a lui Șor

Permisiunea de a participa la alegeri alături de ceilalți 22 de candidați electorali nu înseamnă că „Moldova Mare” va fi în cursă până în ziua alegerilor din 28 septembrie. Nu se poate exclude ca rezultatele obținute de acest partid să fie anulate, iar ulterior redistribuite între candidații care au depășit pragul electoral.

Pentru ca aceste scenarii să se materializeze, autoritățile moldovene vor avea nevoie de dovezi minime că Ilan Șor a susținut cumva „Moldova Mare”. În perioada 2024-2025, reprezentanții lui Șor au coordonat campanii de dezinformare de la Moscova, exploatând sentimentele de insatisfacție (social-economică și politică) vizavi de performanța guvernării în favoarea Blocului „Victoria”.

Victoria Furtună nu a recunoscut deocamdată nicio legătură cu Șor, dar pe lista electorală a partidului său au fost acceptați foști membri ai partidelor „Șansă” și „Renaștere”, care sunt piloni ai Blocului “Victoria”, lansat la Moscova. Furtună se află, de asemenea, sub sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), alături de alte persoane și entități, cărora li se atribuie legături cu Șor și Rusia și, respectiv, intenții de a destabiliza Republica Moldova.

Furtună, ajutată de Șor

Nu în ultimul rând, fără ajutorul rețelei lui Șor, Furtună nu ar fi obținut aproximativ 5% din voturile cetățenilor (aproape 69 de mii de voturi) în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. S-a aplicat transferul parțial de voturi de la simpatizanții lui Șor (circa 10% dintre alegători) către Furtună.

Astfel, o persoană necunoscută a acumulat de două ori mai multe decât ex-prim-ministrul Ion Chicu (31.797 de voturi) și cu doar aproape 15.000 de voturi mai puțin decât Irina Vlah, cu 8 ani de "bașcanat" în spate (2015-2023).

Călătoriile pe care Victoria Furtună le-a întreprins la Moscova alimentează speculațiile că ar avea legături atât cu Șor, cât și cu structurile statului rus. Or, dacă imaginea acesteia ar conta pentru Furtună, inclusiv în scopul excluderii de pe lista de sancțiuni a UE, atunci aceasta nu ar întreprinde acțiuni care amplifică suspiciunile și nu invers.

Efecte electorale

Așadar, permisiunea ca formațiunea Victoria Furtună să intre în competiția electorală este în conformitate cu legislația și are aprobarea instanțelor judecătorești și a organului electoral. O astfel de decizie poate fi efectul acțiunilor de monitorizare internațională. Posibil, instituțiile moldovenești doresc să demonstreze semne de comportament democratic pentru a nu afecta perspectivele deschiderii primelor capitole în negocierile de aderare la UE. Orice scandal electoral din Republica Moldova va avea ecou în Parlamentul European, în special în rândul forțelor eurosceptice.

Ar putea exista o altă explicație logică. În loc de interdicții, care ar putea radicaliza alegătorii lui Șor, s-a decis că permiterea participării formațiunii „Moldova Mare” la alegeri ar putea crea mai multe oportunități electorale pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

În primul rând, pe tot parcursul campaniei electorale, Furtună va fi intens asociată cu amenințările emanate de Șor și Moscova, fiind astfel folosită pentru a mobiliza votul pro-PAS. De asemenea, având în vedere similaritățile în discursul privind identitatea națională („limba moldovenească”), formațiunea „Moldova Mare” ar putea intra în competiție directă cu Blocul „Patriotic” pentru anumite segmente ale electoratului.

Scenarii legate de „Moldova Mare”

Sondajele recente au plasat PAS pe locul doi, iar forțele lui Șor, aflate în spatele lui Furtună, ar putea acționa ca o frână pentru Blocul „Patriotic”, al cărui motor electoral depinde de Socialiști și Igor Dodon. Nu este exclus scenariul ca „Moldova Mare” să rupă alegători de stânga în ziua alegerilor, iar apoi să se confrunte cu nerecunoașterea rezultatelor sale de către CEC și, respectiv, Curtea Constituțională.

Prin urmare, la o eventuală anulare a voturilor pentru „Moldova Mare”, acumulate cu contribuția lui Șor, acestea ar ajunge să fie redistribuite celorlalți candidați. Prin urmare, poziția electorală a Blocului „Patriotic” va fi slăbită în ziua alegerilor (faza electorală) și, ulterior, la distribuirea efectivă a mandatelor (etapa post-electorală).

Scenariile care se pot desfășura în jurul partidului „Moldova Mare” depind direct de gradul de interferență al rețelei lui Șor și de capacitatea autorităților moldovene de a deconspira ilegalitățile comise.

Scenariul 1. Participare până la sfârșit, dar fără a depăși pragul electoral.

Înainte de începerea campaniei electorale, sondajele (IData) evidențiau că „Moldova Mare” ar putea obține 3,2% din voturi. Deși este foarte probabil ca acest partid să își crească vizibilitatea, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a aduna 5% din voturile alegătorilor. Chiar și așa, în baza unei penalizări provocate de susținerea primită de la Șor, voturile oferite partidului „Moldova Mare” ar putea fi redistribuite la etapa de stabilire a mandatelor, chiar dacă partidul dat va rămâne sub pragul electoral.

Scenariul 2. Excluderea înainte de alegeri.

Menținerea partidului „Moldova Mare” în campania electorală până în ziua alegerilor ar putea fi o altă strategie utilizată de autoritățile moldovene (care au reușit să convingă UE să-l introducă pe Furtună în sancțiuni, inclusiv pentru presupuse legături cu Șor). Acest scenariu va deveni ireversibil dacă implicarea rețelei lui Șor va fi agresivă și ușor de detectat (finanțare ilegală, campanii de dezinformare etc.). Excluderea partidului chiar înainte de alegeri va revolta alegătorii lui Șor, iar aceștia vor fi probabil redirecționați și mai ușor către Blocul „Patriotic”.

Scenariul 3. Anularea rezultatelor obținute de „Moldova Mare”, care adună suficiente voturi pentru a trece pragul electoral.

Imixtiunea lui Șor și a Moscovei va servi drept argument pentru a considera voturile obținute de acest partid ca fiind nule. Va fi la latitudinea CEC și a Curții Constituționale să decidă dacă voturile pentru „Moldova Mare” sunt anulate și/sau redistribuite celorlalți candidați. Dacă PAS obține rezultate catastrofale la alegeri (sub 30-35%), atunci voturile acumulate de „Moldova Mare” cu ajutorul lui Șor pot servi drept motiv pentru invalidarea completă a alegerilor, similar situației din România din decembrie 2024.