UE încearcă să împiedice explozia butoiului cu pulbere din Balcani. Hashim Thaci: „mai bine discut cu diavolul decât cu Vucic”

UE încearcă să împiedice explozia butoiului cu pulbere din Balcani. Hashim Thaci: „mai bine discut cu diavolul decât cu Vucic”

Subiectul unui schimb de teritorii în Kosovo, între autorităţile de la Priştina şi cele de la Belgrad, riscă să reaprindă Balcanii. Între timp, oficialii de la Bruxelles încearcă să împiedice reizbucnirea conflictului. Întâlnirea dintre Aleksandar Vucic şi „omologul” kosovar, Hashim Thaci, se anunţă a fi una tensionată.

Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, avea programată, în cursul zilei de ieri, o întâlnire extrem de importantă, la Bruxelles, cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, cu „omologul” kosovar, Hashim Thaci, şi cu alte oficialităţi ale UE. Deşi, din punct de vedere oficial, principalul subiect al discuţiilor îl reprezintă reconfirmarea eforturilor celor două părţi în obţinerea unui acord de normalizare a relaţiilor, în vederea integrării europene, miza principală o constituie împiedicarea reizbucnirii de noi conflicte armate în Balcani.

Un alt impediment în normalizarea relaţiilor dintre Priştina şi Belgrad, care provoacă îngrijorare la Bruxelles, este decizia autorităţilor kosovare de a impune taxe de import asupra produselor din Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Potrivit lui Mogherini, măsurile, pe lângă faptul că subminează securitatea şi cooperarea regională, reprezintă o încălcare clară a obligaţiilor Kosovo, conform Acordului de Liber Schimb în Europa Centrală.

 

Kosovo vrea armată națională

Referitor la întâlnirea cu preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, „preşedintele” Kosovo, Hashim Thaci, a declarat, pentru Kosovapres, că aceste convorbiri vor fi grele, subliniind că „mai bine ar discuta cu diavolul decât cu Vucic”. Cu toate acestea, Thaci îşi doreşte încheierea unui acord cu Belgradul şi a făcut apel la toate partidele politice kosovare să dea dovadă de mai multă implicare în normalizărea rapidă a relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina.

Un alt motiv de dispută îl reprezintă faptul că Parlamentul din Kosovo a aprobat luna trecută crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală. Armata naţională va avea 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti.

 

Administraţia Trump sprijină ideea modifi cării graniţelor

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton, a dat de înţeles, în luna august, că Statele Unite ar fi favorabile unui eventual acord privind un schimb de teritorii între Kosovo şi Serbia, în cadrul unei soluţii definitive asupra statutului acestei regiuni. „Dacă Kosovo şi Serbia încheie un acord care le satisface şi pe una şi pe alta, cred că SUA le vor susţine incontestabil”, a declarat Bolton în cursul unei conferinţe de presă la Kiev. „Poziţia noastră, cea a SUA, este că dacă cele două părţi încheie un acord - şi nu excludem ajustări teritoriale, însă întradevăr nu suntem noi cei care să ne pronunţăm - nu i ne vom opune”, a adăugat el.

Merkel se opune, Kurz este de acord

„Dacă se va face o reconfigurare a frontierelor şi un schimb de teritorii, acest lucru va fi susţinut de Uniunea Europeană”, a declarat Sebastian Kurz, după întrevederea pe care a avut-o, la Priştina, cu Hashim Thaci. De asemenea, la întâlnirea de luni, cu preşedintele Vucic, Kurz și-a exprimat convingerea că este posibilă soluționarea problemei Kosovo, prin continuarea dialogului dintre Belgrad și Priştina, subliniind că guvernul de la Viena sprijină orice înțelegere care va duce la o soluție durabilă. Austria deține președinția Consiliului UE până la sfârşitul anului.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel se opune unui eventual schimb de teritorii şi a avertizat, la finalul lunii august, că un eventual acord de modificare a frontierei între Belgrad şi Priştina ar risca să aibă repercusiuni în alte regiuni din Balcani. „Trebuie să avem grijă ca negocierile dintr-un loc să nu conducă la negocieri într-un alt loc”, a subliniat Angela Merkel.

Politicienii sârbi şi unele publicaţii sârbe au sugerat o redesenare a frontierelor pentru ca zonele din nordul Kosovo, majoritar sârbe, să fie incluse în Serbia, în schimbul unor zone majoritar albaneze, din Serbia.