Ucrainenii din teritoriile ocupate de ruși de la începutul războiului în Ucraina se confruntă cu o situație fără precedent, fiind forțați să lupte împotriva propriei țări. Problema are la bază pașaportul de origine rusească pe care oamenii îl dețin.

În prezent, mii de ucraineni din teritoriile ocupate de ruși sunt forțați să intre în război și să lupte împotriva propriei țări, iar mulți dintre ei consideră asta o crimă de război. O dezbatere amplă s-a iscat în septembrie, atunci când Putin a anunțat mobilizarea parțială a cetățenilor ruși, făcându-i pe aceștia să fugă unde au putut. S-a pus atunci problema dacă țările ar trebui să le ofere azil.

Însă refugiații nu sunt doar din Rusia, ei vin și din teritoriile ocupate de ruși în Ucraina, acolo unde cetățenii au primit un pașaport rusesc, iar astfel obținerea sau redobândirea cetățeniei ucrainene a devenit aproape imposibilă.

Cum cetățenii ucraineni ar putea fi forțați să lupte contra țării lor

Ucrainenii riscă acum să ducă o luptă împotriva țării lor. „Naturalizarea în masă a cetățenilor din teritoriile contestate, cunoscută sub denumirea de pașaportizare, nu este doar o problemă a cine va lupta în ce armată sau a trece o anumită graniță. Transformarea cetățenilor ucraineni în ruși, vrând-nevrând și în masă, este o crimă de război”, spune Iryna Vereschuk, vicepremier și ministru ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar. Aceasta a punctat că Convențiile de la Geneva interzic în mod expres fenomenul de pașaportizare.

Acesta este și exemplul unui vânzător de mașini din Crimeea, care a mers cu familia în Georgia pentru a scăpa de mobilizarea parțială a Rusiei. Familia este tătară din Crimeea, o minoritate indigenă alungată din Crimeea sub URSS, dar care s-a întors în patria lor după căderea Cortinei de Fier în anii 1990.

Tătarii din Crimeea s-au opus în mare măsură anexării Rusiei și au fost puternic reprimați. Însă, la fel ca multe minorități etnice din teritoriile ruse, mobilizarea parțială le-a vizat în mod disproporționat.

După ce au dat mită și au ajuns în Georgia, familia sa a dat peste o problemă administrativă. Puteau fi lăsați să treacă, doar dacă își lăsau copilul de trei ani în urmă, deoarece doar el avea un certificat de naștere rusesc. După ce și-au cheltuit economiile, au fost nevoiți să se întoarcă în Crimeea.

Fenomenul „pașaportizării” forțate

Mii de ucraineni s-au confruntat cu aceeași problemă. Potrivit organismului reprezentativ al tătarilor din Crimeea cu sediul acum la Kiev, aproximativ 2.500 de tătari din Crimeea care au fugit în Kazahstan, au solicitat mai târziu la consulatul ucrainean de acolo documente ucrainene, astfel încât să poată călători mai departe.

Experții susțin că „pașaportizarea forțată” este o practică deliberată de politică externă care este folosită în războaiele Rusiei.

La fel s-a întâmplat după anexarea Crimeii, când mii de cetățeni ucraineni au devenit ruși, împotriva voinței. În anul 2016, Rusia a stabilit că cei care nu au pașaport rusesc nu pot beneficia de asistență medicală, educație sau nu se pot angaja. Mai mult, în 2020 s-a impus ca cetățenii Crimeii să nu poată deține proprietăți dacă nu au pașaport rusesc.

Pașapoarte rusești li s-au dat și cetățenilor din republicile Donețk și Lugansk, în 2019. Prezența rușilor în aceste regiuni a fost folosită mai târziu de Rusia pentru a ataca Ucraina. În mai 2022, și în Herson și Mariupol a apărut fenomentul pașaportizării forțate. Cu toate că din 2014 s-a permis ucrainenilor să obțină deocumentele necesare, acest fapt aduce cu sine multe costuri.

Consulatele ucrainene pot elibera permisiunea temporară pentru cetățenii fără documente actuale de a intra în Ucraina și de a aplica pentru altele noi, însă nimeni nu vrea.

Mai mult, devine aproape imposibil ca aceștia să poată dovedi că sunt de fapt ucraineni, dat fiind că Rusia a deportat mii de ucraineni sub pretextul că îi salvează de luptă, iar apoi i-au condiționat, spunându-le că nu pot avea beneficii fără pașaport.

Înrolarea în armata ucraineană

O altă problemă a refugiaților ucraineni, pe lângă cea a actelor, este dată de faptul că ucrainenii nu vor să lupte în război. Dacă s-ar întoarce în țara lor, ar fi recrutați în armată, pe baza legii marțiale. Astfel, acești cetățeni sunt acum în imposibilitatea de a călători în Europa și de a-și găsi un loc al lor, scri Politico.