Opinii EVZ
Tudorel Toader, remaniabil. Singurii care îl pot salva sunt Comisia de la Veneția sau Lazăr Augustin. Editorial de Alecu Racoviceanu
Molcomul ministru Tudorel Toader a reușit din nou să irite pe toată lumea, prin promovarea unei Ordonanțe de Urgență care modifică paragrafe importante din atât de greu născutele Legi ale Justiției.
Subiect de editorial nu mi se par modificările pe care le-a făcut, primind aprobarea colegilor din Guvern, dar și din Coaliția de guvernare, ci acelea la care a fost silit să renunțe, și anume la schimbarea condițiilor din setul de articole de lege numite generic „răspunderea magistraților”.
Nici până astăzi, deși se vorbește despre ele de aproape o săptămână, nu știm ce l-a mânat pe ministru în lupta împotriva „răspunderii magistraților”, în forma votată de Parlament, acceptată de Curtea Constituțională și promulgată cu mare scârbă de președinte. Știm – sau bănuim – ce l-a determinat să renunțe la modificări: parlamentarii din PSD și ALDE, în special cei care au fost în comisia care a elaborat proiectele de lege.
Acum, ministrul recunoaște doar cu jumătate de gură că a renunțat „după niște negocieri” și că lasă Parlamentului ocazia de a dezbate dacă se impun schimbări în acest domeniu atât de sensibil. Ministrul nu ne-a spus dacă va iniția un proiect de lege în numele Guvernului sau dacă va aștepta ca un grup politic din Legislativ să îl inițieze.
Ziarul nostru a publicat deja faptul că scandalul a izbucnit atunci când s-a aflat că ministrul vrea să umble la articolele din Legea 303/2004 legate de răspunderea magistraților care comit erori judiciare. Chemat la Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ministrul a dat vina pe Comisia de la Veneția pentru întreg draftul de Ordonanță trimis spre avizare la CSM. Apar și solicitări de modificare a procedurii de atragere a răspunderii financiare a magistraților care comit erori judiciare? Până vineri, când este programat să apară raportul Comisiei pe aceste legi, nu avem răspunsul la această întrebare. Dacă despre răspundere nu se vorbește nimic în acel document... comisia PSD-ALDE care discută performanțele miniștrilor din cabinetul Viorica Dăncilă ar trebui să „judece” și acest caz. Aproape sigur o va face dacă ministrul nu va veni rapid cu o explicație pentru gestul său sau dacă nu va definitiva între timp evaluarea procurorului general Lazăr Augustin, angajându-se într-un nou conflict în care Coaliția nu are cum să țină cu adversarul său.
În cursul week-end-ului au urmat, după informațiile noastre, discuții inclusiv cu premierul pe această temă, pentru ca, în final, modificările să fie scoase.
Dar care sunt aceste modificări pentru care ministrul își joacă, la propriu funcția? Ele vizează un anumit alineat din lege: „Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) și a propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.”
În draftul Ordonanței, ministrul a propus: „Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzută de alin (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. Împotriva raportului prevăzut de alin (8) părțile interesate pot formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunțată este definitvă.” Adică ministrul a dorit eliminarea din circuitul de atragere a răspunderii materiale a magistratului „propria evaluare” a Ministerului Finanțelor și dă o putere mai mare avizului Inspecției Judiciare. Introduce și o procedură nouă, lungă, de contencios și abia apoi urmează, potrivit legii acum în vigoare, procesul de executare a magistratului, proces cu două etape, fond și recurs.
Aceste demersuri vor fi greu de explicat celor care au dus legea de la faza de proiect la promulgare, expunându-se criticilor ambasadelor, mitingurilor de protest și amenințărilor de tot felul din partea partenerilor externi.
Recomandările noastre
