Siegfried Mureșan. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Cabinetul cu care Siegfried Mureșan încearcă să obțină votul de învestitură intră, de luni, 28 septembrie, în cea mai importantă etapă a procedurii parlamentare. Cei 16 miniștri desemnați vor trece, timp de două zile, prin audierile comisiilor de specialitate, iar miercuri, 30 septembrie, premierul desemnat și întreaga echipă vor ajunge în fața plenului reunit al Parlamentului.
Miza nu este doar validarea miniștrilor, ci și susținerea politică pentru programul de guvernare cu 372 de măsuri, într-un moment în care voturile necesare pentru învestire nu sunt încă asigurate.
Săptămâna care începe pe 28 septembrie concentrează în numai trei zile etapele esențiale ale procedurii de învestire. Luni și marți sunt programate audierile miniștrilor, fiecare candidat urmând să își prezinte prioritățile și să răspundă întrebărilor parlamentarilor din comisiile de specialitate. Miercuri, de la ora 13.00, Camera Deputaților și Senatul se reunesc pentru dezbaterea programului de guvernare și votul asupra întregului Cabinet.
Înaintea acestui test, Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista celor 16 miniștri. Documentul, elaborat împreună cu reprezentanții PNL, USR și UDMR, cuprinde 372 de măsuri care merg de la reforma administrației și schimbări fiscale până la pensii, sănătate, energie, agricultură, investiții și fonduri europene.
PSD mai are de dat votul politic final
În paralel cu audierile miniștrilor, una dintre marile necunoscute rămâne poziția finală a PSD, partid ale cărui voturi ar putea avea o greutate importantă în ecuația învestirii. Biroul Permanent Național al PSD a decis încă de luni, 21 septembrie, în unanimitate, să recomande ca parlamentarii social-democrați să nu voteze Cabinetul Mureșan. Hotărârea conducerii restrânse nu reprezintă însă, potrivit statutului partidului, ultima etapă a procedurii interne. Recomandarea trebuie validată de Consiliul Politic Național, forul care poate lua decizia politică finală în astfel de situații.
Sorin Grindeanu a explicat după ședința Biroului Permanent Național că poziția stabilită de conducerea partidului va fi transmisă Consiliului Politic Național.
„Biroul permanent naţional al Partidului Social-Democrat a decis astăzi să nu voteze guvernul Bolojan 2.0. Această recomandare a Biroului permanent naţional va fi înaintată Consiliului Politic Naţional. Este, conform statutului, forul politic care poate decide sau ia decizii în situaţii de acest tip”, a declarat liderul PSD.
Poziția exprimată până acum de conducerea social-democrată este împotriva susținerii Cabinetului. Grindeanu a declarat că PSD nu poate vota un Executiv despre care partidul consideră că ar continua direcția economică a fostului Guvern Bolojan și a susținut că formațiunea votează doar un guvern din care face parte.
Decizia finală a conducerii extinse a PSD devine astfel una dintre piesele importante ale săptămânii parlamentare, în condițiile în care PNL, USR și UDMR nu dispun singure de cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. Mureșan a estimat sprijinul celor trei formațiuni la aproximativ 170 de parlamentari, ceea ce lasă un deficit de peste 60 de voturi înaintea ședinței comune de miercuri. Premierul desemnat a afirmat că nu intenționează să caute individual parlamentari PSD pentru a obține voturile necesare, ci că eventualele discuții vor fi purtate cu conducerea partidului.
Sorin Grindeanu. Sursă foto: captură video
Luni începe primul test pentru Guvernul Mureșan
Prima zi a audierilor, luni, 28 septembrie, este rezervată pentru șase dintre ministerele cu greutate economică, bugetară și strategică. Programul începe la ora 14.00 cu Sebastian Burduja, propus pentru Ministerul Energiei. De la ora 15.00 va fi audiat Tánczos Barna, propus viceprim-ministru și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. La ora 16.00 urmează Radu Miruță, propus vicepremier și ministru al Apărării Naționale.
De la ora 17.00 intră în comisii Cătălin Drulă, propus pentru Transporturi și Infrastructură, de la ora 18.00 Alexandru Nazare, propus pentru Ministerul Finanțelor, iar prima zi se încheie cu audierea lui Irineu Darău, de la ora 19.00, pentru portofoliul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
În domeniul energiei, programul pune accent pe investiții în producție, infrastructură și capacități care să contribuie la reducerea costurilor. Mureșan a legat anterior politica energetică de necesitatea creșterii producției interne și a unor facturi mai mici.
Agricultura vine, la rândul său, cu o listă extinsă de teme. Printre măsurile discutate în perioada pregătirii programului se află irigațiile, ameliorarea raselor, Legea arendei, leasingul funciar și dezvoltarea unui sistem de asigurări care să îi ajute pe fermieri să facă față riscurilor climatice. Programul include și modificări instituționale. Executivul propus ar urma să analizeze inclusiv posibilitatea comasării APIA și AFIR, cele două instituții importante pentru administrarea fondurilor destinate agriculturii.
Apărarea și infrastructura, printre temele primei zile
Radu Miruță va trebui să prezinte în fața parlamentarilor direcția viitorului Executiv în domeniul apărării. Siegfried Mureșan a declarat, la prezentarea programului, că România va trebui să continue investițiile în apărarea antiaeriană, antirachetă și împotriva dronelor și că efortul financiar va trebui susținut pentru o perioadă mai lungă.
Transporturile vor ajunge în centrul audierilor de la ora 17.00, odată cu intrarea lui Cătălin Drulă în comisii. Programul de guvernare prevede continuarea proiectelor de infrastructură și accelerarea investițiilor finanțate inclusiv din fonduri europene.
Mureșan a anunțat că unul dintre obiectivele viitorului Cabinet este finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru fondurile rămase din PNRR, după care accentul ar urma să fie mutat pe absorbția fondurilor europene disponibile până în 2027 și pe accelerarea construcției autostrăzilor deja începute.
„Ne axăm pe absorbția tuturor fondurilor europene. În primele săptămâni de mandat guvernul pe care noi îl vom forma va încheia negocierile cu Comisia Europeană pentru a absorbi ultimele fonduri care trebuie să vină din Planul Național de Redresare și Reziliență și cu PNRR-ul bine încheiat guvernul se va concentra pe absorbția fondurilor europene care ne stau la dispoziție până în anul 2027, accelerăm și construcția autostrăzilor deja începute.”
Parlamentul României. Sursa foto: Arhiva EVZ
Finanțele, TVA și reforma ANAF
Un alt moment important al zilei de luni va fi audierea lui Alexandru Nazare pentru Ministerul Finanțelor. Programul de guvernare nu prevede introducerea unor noi creșteri de taxe, iar Siegfried Mureșan a anunțat că actuala cotă de TVA nu va fi majorată. Revenirea TVA la 19% este prevăzută însă ca obiectiv condiționat de situația bugetară. Cota unică ar urma să fie păstrată.
„Nu vom crește TVA-ul și, de îndată ce ne vom permite, vom avea o revenire a cotei de TVA la 19%. Vom menține cota unică în vigoare.”
Programul mai prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și introduce ideea unui „dividend al reformei”, prin care economiile rezultate din restructurarea statului și veniturile suplimentare obținute printr-o colectare mai bună ar urma să fie folosite pentru reducerea taxării muncii.
ANAF se află, la rândul său, pe lista instituțiilor pentru care sunt pregătite schimbări. Premierul desemnat a pus reforma și modernizarea administrației fiscale între prioritățile viitorului Cabinet.
Marți, zece miniștri trec prin comisiile Parlamentului
A doua zi de audieri va fi mai lungă. Marți, 29 septembrie, programul începe la ora 10.00 cu Mircea Abrudean, propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne.
La ora 11.00 este programat Dragoș Pîslaru, propus la Investiții și Proiecte Europene, urmat la ora 12.00 de Raluca Turcan, pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
La ora 13.00 va fi audiată Oana Gheorghiu pentru Ministerul Sănătății, la 14.00 Oana Țoiu pentru Afaceri Externe, iar de la ora 15.00 Andrea Chiș pentru Ministerul Justiției.
Ziua continuă la ora 16.00 cu Bulcsú Koppány Ötvös, propus ministru al Culturii, la 17.00 cu Mihai Dimian pentru Educație și Cercetare, la 18.00 cu Cseke Attila pentru Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și se încheie de la ora 19.00 cu Diana Buzoianu, propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Avizele acordate de comisiile parlamentare după audieri sunt consultative. Un eventual aviz negativ nu împiedică automat candidatul să ajungă în fața plenului odată cu întregul Cabinet.
Pensiile și salariile bugetarilor intră în discuție marți
Audierea de la Ministerul Muncii va avea în spate mai multe măsuri care privesc direct veniturile și sistemul public de pensii. Programul de guvernare prevede adoptarea unei noi legi a salarizării unitare până la 31 octombrie 2026. Documentul stabilește drept obiective eliminarea inechităților salariale, evitarea diminuărilor de venituri și construirea unui sistem care să reducă litigiile și să facă administrația publică mai atractivă pentru tinerii profesioniști.
Tot în zona pensiilor, programul prevede indexarea cu rata inflației, accelerarea recalculării pensiilor din sistemul public și continuarea reformelor privind pensiile speciale. O altă măsură anunțată de Siegfried Mureșan este interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public.
„Vom interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, vom reforma și moderniza companiile de stat. Companiile de stat trebuie să producă servicii moderne pentru oameni, nu să fie o sursă de risipă a banului public. Ele trebuie modernizate, reformate, trebuie să aibă un management performant, vor fi listate la bursă sau privatizate, în orice caz administrate mai bine.”
Programul include astfel atât schimbări în sistemul de pensii, cât și o reformă mai largă a modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Reforma statului, una dintre principalele promisiuni ale programului
Siegfried Mureșan a plasat reforma administrației în prima linie a programului său de guvernare. Printre schimbările prezentate se află reducerea numărului de parlamentari în raport cu rezultatele ultimului recensământ, limitarea numărului de secretari de stat și reducerea structurii politice de la vârful Executivului la trei vicepremieri, fiecare cu propriul portofoliu.
„Vrem o Românie modernă. Vom reduce numărul de parlamentari conform rezultatelor ultimului recensământ, vom limita numărul de secretari de stat la fiecare minister, guvernul pe care îl propunem va avea doar trei vicepremieri, mai puțin decât guvernele anterioare și fiecare vicepremier va avea un portofoliu.”
Programul vorbește și despre comasarea unor instituții și agenții cu atribuții suprapuse, precum și despre o administrație în care serviciile publice să fie mai ușor accesibile.
Una dintre măsurile prezentate de Mureșan este crearea unui ghișeu unic pentru cetățeni.
„Vom reforma și vom moderniza ANAF și, foarte important, vom crea un ghișeu unic pentru cetățean. Toate serviciile ce țin de evidența populației: pașapoarte, permise, înmatriculări, vor fi toate la un singur ghișeu, oamenii să știe că nu se mai plimbă de la un ghișeu la altul pentru aceleași chestiuni.”
În administrația locală, programul prevede și continuarea programelor „Anghel Saligny” și „Sfânta Ana”, precum și introducerea unor mecanisme care să lege într-o măsură mai mare salarizarea din administrație de performanță.
Companiile de stat, listări la bursă și privatizări
O altă zonă în care programul anunță modificări este cea a companiilor de stat.
Mureșan a susținut că acestea trebuie să furnizeze servicii mai bune, să reducă risipa și să fie administrate pe criterii de performanță. Programul include posibilitatea unor listări la bursă și privatizări, iar documentul prevede începerea unui program de listări ale unor companii publice începând din 2027.
Programul depus la Parlament include, între măsurile analizate pentru companiile publice, și privatizarea TAROM.
„Contul Viitorului” și măsurile pentru familii
În programul de guvernare apare și o nouă măsură destinată copiilor și familiilor, denumită „Contul Viitorului”.Mecanismul ar urma să permită părinților să deschidă, din primul an de viață al copilului, un cont de economii și investiții pe numele acestuia, cu scopul constituirii unui capital care să poată fi folosit ulterior pentru educație și formare.
„Vom investi în viitorul copiilor și al familiilor, lansăm pentru prima dată un program numit Contul Viitorului. În primul an de viață părinții vor putea deschide un cont de economii și de investiții pe numele copilului pentru a-i crea un capital de start în viață, pentru educație, pentru formare, pentru mai târziu.”
Programul mai propune o schimbare pentru părinții care revin mai repede la serviciu după nașterea copilului. După primele șase luni de concediu pentru creșterea copilului, aceștia ar putea continua să primească indemnizația în paralel cu salariul.
372 de măsuri împărțite în 28 de direcții
Programul de guvernare nu se limitează la măsurile anunțate public de Siegfried Mureșan după depunerea documentului. Cele 372 de măsuri sunt organizate în 28 de capitole care acoperă, între altele, reforma administrației, companiile de stat, economia și piața muncii, energia, combaterea evaziunii, finanțele publice, salarizarea, investițiile, sănătatea, pensiile speciale, justiția, digitalizarea și inteligența artificială.
Premierul desemnat a rezumat direcția programului prin patru obiective: o Românie modernă, prosperă, dreaptă și sigură.
„Programul de guvernare pornește de la viziunea pe care noi, ca trei partide reformatoare, o avem pentru România, o Românie în care statul să fie în serviciul cetățeanului. Prin acest program de guvernare propunem o Românie modernă, o Românie prosperă, o Românie dreaptă și o Românie sigură.”
Miercuri, votul decisiv pentru Guvernul Mureșan
După cele două zile de audieri, procedura ajunge miercuri, 30 septembrie, în plenul reunit al Parlamentului.Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului este programată să înceapă la ora 13.00. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.
PNL, USR și UDMR, formațiunile care au negociat și aprobat programul de guvernare și componența Cabinetului, nu dețin singure numărul necesar pentru învestire. Sursele care au centralizat configurația parlamentară indică aproximativ 169-170 de voturi ale celor trei formațiuni, astfel încât Cabinetul are nevoie și de sprijin din afara acestui grup pentru a atinge pragul de 233 de voturi.
Siegfried Mureșan a declarat că nu intenționează să negocieze individual cu parlamentari ai PSD, ci să poarte discuțiile la nivelul conducerii partidului.
Prin urmare, săptămâna care începe pe 28 septembrie va decide nu doar dacă miniștrii propuși reușesc să își susțină prioritățile în fața comisiilor, ci și dacă programul cu 372 de măsuri va primi susținerea parlamentară necesară pentru a trece de la documentul depus în Parlament la programul unui Guvern învestit.
Recomandările noastre
