Sfântul Andrei este sărbătorit de români pe 30 noiembrie, iar această zi vine și cu o serie de tradiții. Etnologul Ioana Popescu a explicat ce nu au voie să facă creștinii, dar și cum pot scăpa de farmece și vrăji.

În calendarul creștin ortodox, Sfântul Andrei este pomenit pe 30 noiembrie. În această zi, românii trebuie să țină cont de o serie de tradiții și superstiții, iar etnologul Ioana Popescu a explicat ce se întâmălă dacă nu fac asta.

„Această sărbătoare este – sau mai degrabă era – resimțită în fiecare an, ca o moarte a timpului vechi, îmbătrânit și obosit, și nașterea unuia nou, proaspăt și plin de promisiuni. Se credea, în lumea veche, că la pragurile timpului, duhuri de toate felurile – bune și mai ales rele – bântuie lumea muritorilor și amestecă lumile – cea de aici și cea de dincolo – punând în pericol oameni și animale totodată”, a spus specialista.

Ea a explicat și de ce Sfântul Andrei este cunoscut și ca „ocrotitorul românilor.”

„Sfântul Andrei a fost cel dintâi chemat de Iisus, mai înainte de Apostolul Petru, fratele său mai mare. Născut în Betsaida, a fost mai întâi ucenicul lui Ioan Botezatorul, apoi s-a alăturat lui Iisus. A fost trimis sa propovăduiască în Bitinia, Tracia și Macedonia și a ajuns până la Istru. A botezat, a zidit biserici, a vindecat bolnavi. Se povestește că a omorât balauri cu toiagul său cu cruce. A trăit 80 de ani și a murit răstignit și el pe cruce. Moaștele lui au făcut neîncetat minuni. Deoarece acest mare Sfânt a propovăduit în Dobrogea, se consideră că este cel care i-a creștinat pe viitorii români și ocrotitorul acestora”, a declarat etnologul.

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei

Ioana Popescu a mai declarat că românii trebuie să asocieze această sărbătoare cu oile, câinii, lupii și pădurea. Sfântul Andrei vine la pachet și cu o mulțime de tradiții pe care creștinii le pot pune în aplicare pentru a nu avea parte de experiențe neplăcute.

De Sântandrei nu se lucrează, ca să nu mănânce dihăniile oile și ca ele să rămână sănătoase. Ziua Sfântului se mai numește în popor și Ziua Lupului. De ziua lui, gâtul lupului se dezțepenește și el își poate vedea coada. Animalele vorbesc în noaptea de Sfântul Andrei, dar nu trebuie să le asculți, căci vei muri curând dacă o faci.

Fetele nu au voie să-și pieptene părul și nici să pună mâna pe pieptăn – ai cărui dinți amintesc de copacii pădurii – ca să nu vină în godpodării fiarele din codru. Femeile nu scot foc din casă și nu împrumută tăciuni, ca să nu vină lupii, ba chiar ca să rămână sterpi în anul care vine. De Sântanadrei nu era îngăduit să se pronunțe cuvântul LUP, așa încât animalul era numit GADINA (cu alintul GĂDINEȚ). Deoarece 30 noiembrie este, de fapt, ziua morții Sfântului, în unele părți ale Moldovei noaptea se priveghea, ba chiar uneori femeile alcătuiau o păpușă din cârpe, care îl figura pe Apostol, păpușă care apoi era bocită – bocetul Andreiului.

Dar cel mai important era să te aperi de bântuiala nocturnă a duhurilor – strigoi, strigoaice sau vrăjitoare. Iar recuzita magică cea mai puternică folosită împotriva duhurilor era usturoiul, al cărui miros le alunga. Cu el se ungeau toate deschiderile casei, chiar și hornul sobei, se ungeau coarnele animalelor din gospodărie, se desenau cruci pe porțile curților, iar fiecare om mânca desigur mujdei și se ungea la încheieturi cu usturoi, ca să nu se prindă de el farmecele și vrăjile.

În casă, toate vasele erau întoarse cu gura în jos, ca să nu se poată aciua acolo duhurile în ele. Noaptea se adunau tinerii pe la gazde și petreceau în jurul unor mese îmbelșugate, pe care tronau căpățâni de usturoi, lumânări aprinse păstrate de la Inviere, copturi și băuturi preparate anume. Important era ca usturoiul să fie bine păzit, ca apoi să fie folosit tot restul anului ca tratament pentru vitele bolnave; dacă ar fi fost furat, ar fi însemnat că anul va fi plin de nenorociri. Dimineața, căpățânile erau împărțite la fete, care le duceau la biserică să fie sfințite. Doar pregătit în acest fel, usturoiul putea să fie ulterior folosit și la vrăji”, a spus specialista.

Busuioc sub pernă

O altă tradiție din popor de Sfântul Andrei spune că fetele nemăritate trebuie să își pună busuioc sub pernă pentru a afla cine este ursitul.

„Gesturile fetelor erau foarte diferite de la un sat la altul, uneori chiar de la o casă la alta. De la privitul seara în oglindă, la lumina unei lumânări de la Înviere, și apoi legarea la lumânare a unui fir de busuioc, care era așezat sub pernă și ajuta la visarea viitorului iubit, până la aruncarea lumânării cu busuioc în fântână, ceea ce provoca aflarea pe luciul apei a chipului celui sortit, mantica populară oferă un spectru foarte larg de variații ale temei. Există informații că, uneori, fetele așezau sub căpătâi nici mai mult nici mai puțin decât 41 fire de grâu ca să își poată visa ursitul în noaptea de Sântandrei”, a mai spus aceasta la Europa FM.