După ce Vâlcov a publicat deja celebrul protocol pe Facebook, Parchetul General a susținut că documentul în cauză are un caracter secret și că a fost trimis, pe 20 martie 2018, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Ministerul Justiției, ambele instituții fiind la curent cu demersurile procurorului general vizând declasificarea. Parchetul a confirmat că s-a constituit un dosar penal pentru încălcarea articolului 305 din Codul Penal în speța protocolului secret publicat pe Facebook.

Anunțul care a dus scandalul la paroxism

Tudorel Toader a anunțat, sâmbătă dimineață, tot pe Facebook, că declanșează procedura de evaluare a activității desfășurate de către procurorul general Augustin Lazăr. „Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție! Preambul: În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogate” încă din 2016.

Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, „La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr…..din 04.02.2009”. Folosirea sintagmei „se abrogă”, arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative. Rezultatele evaluării, însoțite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile”, se arată în mesajul postat de Tudorel Toader.

 

Parchetul reclamă atacuri și presiuni instrumentate politic

Procurorul general Augustin Lazăr a avut, sâmbătă, o primă reacție după ce ministrul Justiției a anunțat că a declanșat evaluarea activității sale. Lazăr susține că, așa-zisa temă prezentată este una falsă, că Ministerul Justitiei fusese informat cu mult înainte de aceste protocoale și că va face publică această corespondență zilele următoare. De asemenea, Lazăr insistă că toate aceste atacuri asupra Parchetului General pe tema protocoalelor au scopul de a destabiliza instituția într-un moment în care se lucrează la soluționarea unor dosare extrem de importante, cum ar fi cel al Revoluției și cel al gravelor violențe din 10 august.

 

Publicarea corespondenței cu CSM și Ministerul Justiției

„Luând act de intenția ministrului Justiției de a declanșa procedura de evaluare a activității manageriale pe care am desfășurat-o, intenție afirmată în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în decembrie 2016 și cu referire expresă la aceste documente, aduc la cunoștință opiniei publice următoarele: Colaborarea dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituții cu respectarea strictă a legii. În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului de Justiție, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondența avută cu aceste instituții”, a anunțat Lazăr.

 

„O temă falsă”

De asemenea, procurorul general a fost de părere că scandalul protocoalelor nu este altceva decât o acțiune de destabilizare a Ministerului Public. „Opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă și că în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție am respectat legea, am informat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul de Justiție în legătură cu demersurile efectuate. În acest context, speculațiile din spațiul public referitoare la un așa-zis mod „ilegal”, „subteran” de a acționa reprezintă, în mod evident, o acțiune de destabilizare a Ministerului Public. Protocolul clasificat are ca obiect identificarea, investigarea și documentarea cu privire la faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra securității naționale, infracțiunilor de terorism și infracțiunilor săvârșite de cadre ale SRI. Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României. Acest protocol nu și-a produs efectele fiind denunțat la data de 13.03.2017 în cotextul dezbaterilor publice privind protocoalele”, a conchis Augustin Lazăr.

 

„Nu mai există protocoale care să aibă legătură cu înfăptuirea Justiției”

În hora declarațiilor s-a prins și directorul SRI, Eduard Hellvig, care a declarat, vineri, că în acest moment nu mai există niciun protocol încheiat de SRI cu instituții ale statului care „să aibă legătură cu înfăptuirea justiției din România”. „În februarie anul trecut am denunțat oficial toate acele protocoale controversate, oprind o practică existentă în trecut. Ce sunt aceste protocoale? Așa cum am explicat și la comisia de control, încă de la început am întrebat instituția dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale? Mi s-a răspuns că da, se putea conform legii, dar acesta a fost instrumentul tradițional și acesta a fost cadrul prin care am pus în practică ceea ce scrie în lege. Am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituții. Am hotărât denunțarea tuturor protocoalelor care nu sunt impuse de lege sau de hotărâri CSAT. Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunțare a protocoalele cu parchetele și instutiile din justiției. Nu mai există în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiției în România”, a apus șeful SRI.

Despre denunțare și legalitate

În privința protocoalelor semnate de SRI cu Parchetul General, Hellvig a precizat că unul este neclasificat și reglementa accesul organelor de urmărire penală la infrastructura SRI, iar altul este secret și reglementa cooperarea în cazul infracțiunile de siguranță națională și terorism. „Ne-a impus de legea de organizare și funcționare a SRI, la art 8. Legalitatea lui nu poate fi pusă la îndoială”, a spus el. „De ce l-am semnat? pentru că Ordonanța 6 din 2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituțiile statului pentru exercitarea atribuțiilor noastre. De ce l-am denunțat? Am spus mai devreme, auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuțiile în baza legii fără aceste protocoale, asigurând securitatea națională a României”, a specificat Hellvig.

 

„Înțeleg foarte bine ce înseamnă abuzul statului”

El a afirmat că demersul de denunțare a tuturor protocoalelor „vine din determinarea de a elimina toate suspiciunile legate de implicarea SRI în actul de justiție”. „Trebuie să fii total rupt de realitatate să mă acuzi că am ceva de ascuns în legătură cu protocoalele, în condițiile în care de când sunt director al SRI am ordonat auditul cu privire la existența protocoalelor înainte ca subiectul să fie în dezbatere publică, am denunțat protocoalele care aveau legătură cu procesul de justiției și am început procesul de desecretizare a acestora. S-a prezumat că acest protocol semnat de mine ar fi un abuz al SRI. Eu, personal, înțeleg foarte bine ce înseamnă abuzul statului împotriva cetățenilor săi și sunt determinat să lupt până în ultima zi în calitate de director al SRI împotriva abuzurilor, indiferent de cine le face”, a mai spus Hellvig (foto)