ROBOR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Situația financiară a românilor cu credite în lei se înrăutățește considerabil. Banca Națională a României (BNR) a anunțat vineri, 9 mai 2025, o nouă majorare a indicilor ROBOR, semnalând o continuare a tendinței ascendente care apasă asupra bugetelor gospodăriilor și afectează capacitatea de plată a populației.
Potrivit datelor oficiale publicate de BNR, indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 7,31% pe an, față de 7,25% cu o zi înainte. De asemenea, ROBOR la 6 luni a atins nivelul de 7,45%, iar cel la 12 luni a ajuns la 7,46%.
Această evoluție vine într-un context economic și politic incert, marcat de instabilitate guvernamentală, presiuni inflaționiste și o depreciere accelerată a monedei naționale. Creșterile succesive ale indicilor ROBOR afectează în mod direct ratele lunare ale creditelor cu dobândă variabilă, care sunt calculate în funcție de acești indici.
Consecințele creșterii ROBOR asupra populației
Pentru sute de mii de români care au credite în lei, majorarea indicilor ROBOR înseamnă o povară financiară suplimentară. Ratele lunare ale împrumuturilor ipotecare sau de consum cresc simțitor, într-un moment în care inflația reduce și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Analiștii economici avertizează că această spirală negativă va continua atâta vreme cât incertitudinea politică și economică se va menține. Lipsa unui guvern stabil și măsurile economice neclare contribuie la creșterea costurilor de finanțare și la scăderea încrederii investitorilor.
Efectele instabilității politice
Tensiunile politice recente, alimentate de demisia Guvernului și de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, generează incertitudini în piața financiară. Victoria surprinzătoare a candidatului AUR, George Simion, în primul tur, a fost urmată de reacții negative din partea mediului economic.
Investitorii sunt reticenți în a plasa fonduri pe termen mediu și lung într-un climat politic considerat imprevizibil. În lipsa unui plan economic clar, costurile de finanțare cresc, iar moneda națională este supusă unei presiuni constante.
Leul pierde teren, euro atinge un nou record
Pe lângă creșterea ROBOR, leul continuă să se deprecieze în raport cu moneda europeană. Conform datelor publicate de Libertatea, euro a fost cotat la 5,1222 lei pe 8 mai 2025, reprezentând un nou maxim istoric.
Această depreciere are efecte multiple: creșterea prețurilor pentru bunurile de import, accentuarea inflației și majorarea ratelor pentru creditele în valută. Debitorii care au contractat împrumuturi în euro sau franci elvețieni resimt dublu impactul – prin cursul valutar nefavorabil și prin creșterea dobânzilor la nivel european.
Semnal de alarmă din partea BNR
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a tras un semnal de alarmă privind direcția actuală a economiei. Într-o declarație preluată de Știrile Pro TV, oficialul BNR a declarat:
„România este pe marginea prăpastiei. Dacă nu schimbăm direcția, duminica viitoare Titanic scrie pe noi.”
Rădulescu a subliniat că, în ultimele zile, leul a suferit o depreciere considerabilă, în timp ce statul român nu a reușit să atragă finanțare de pe piața internă. Aceste semnale sunt, potrivit lui, simptome ale unei crize de încredere în direcția economică a țării.
Ce urmează pentru români?
Perspectiva pe termen scurt nu este optimistă. În lipsa unei stabilizări politice rapide și a unor măsuri clare de consolidare fiscală, este posibil ca presiunile asupra ROBOR și asupra cursului valutar să continue. În acest caz, românii vor fi nevoiți să suporte costuri tot mai mari pentru credite și bunuri de consum.
Băncile, la rândul lor, sunt într-o poziție dificilă. Costurile de finanțare în creștere și riscurile crescute de neplată pot conduce la o înăsprire a condițiilor de creditare, ceea ce va limita accesul populației și al companiilor la surse de finanțare.
Creșterea indicilor ROBOR și deprecierea leului vin pe fondul unei instabilități politice accentuate și al lipsei de măsuri concrete pentru redresarea economică. Impactul asupra populației este deja vizibil: rate mai mari, prețuri mai ridicate și un climat general de incertitudine financiară.
