Economie
Despăgubiri pentru clienții care au plătit rate calculate în funcție de ROBOR. Ce trebuie să știe cei care vor să recupereze banii
Credite. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Consumatorii care au avut credite cu dobândă variabilă raportată la ROBOR pot analiza posibilitatea de a cere despăgubiri, însă recuperarea unor sume nu este automată. Demersul depinde de existența unui prejudiciu concret, de legătura acestuia cu practicile anticoncurențiale constatate și de probele disponibile, potrivit Casei de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În paralel, un proiect de lege adoptat de Senat propune un mecanism distinct de compensare, criticat de Banca Națională a României și de Consiliul Economic și Social.
De ce au fost sancționate băncile în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, după ce a constatat coordonarea comportamentului acestora în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Potrivit autorității, băncile au făcut schimb de informații confidențiale și strategice, în special privind prețurile și nivelurile indicelui.
Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea legislației naționale și europene în materie de concurență. Investigația a vizat comportamentul instituțiilor participante la procedura de fixing, prin care sunt stabilite ratele de referință ROBID și ROBOR pe piața monetară interbancară, pe baza cotațiilor transmise de băncile participante.
Amenda aplicată unei bănci nu reprezintă însă o sumă distribuită automat clienților care au avut credite raportate la ROBOR. Eventualele cereri de despăgubire trebuie analizate separat, în condițiile prevăzute de lege, arată Casa de Avocatură.
Proiectul de lege adoptat de Senat și obiecțiile BNR
La 14 octombrie 2026, Senatul a adoptat un proiect de lege care propune un mecanism de compensare financiară pentru consumatorii de credit prejudiciați. Forma adoptată prevede recalcularea obligațiilor contractuale prin raportare la IRCC și restituirea prejudiciului dovedit, inclusiv pentru anumite contracte de credit acordate înainte de 2 mai 2019.
Proiectul a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru drepturile omului, a Consiliului Legislativ și a Consiliului Concurenței. Banca Națională a României și Consiliul Economic și Social au formulat observații critice.
BNR consideră că propunerea este prematură în forma actuală și ridică probleme de claritate și previzibilitate juridică. Printre aspectele semnalate se numără corelarea mecanismului de compensare cu actul prin care autoritatea competentă constată încălcarea legislației în materie de concurență.
Banca centrală a mai arătat că proiectul pornește de la premisa că prejudiciile consumatorilor pot fi deja identificate și cuantificate, deși stabilirea sumelor recuperabile presupune un reper obiectiv pentru determinarea nivelului indicelui care s-ar fi aplicat în absența practicilor anticoncurențiale.
În lipsa unor date suficiente despre faptele constatate, efectele acestora și legătura cu fiecare contract, prejudiciul ar necesita o evaluare individuală.
BNR a atras atenția și asupra posibilelor efecte ale amenzilor și ale eventualelor despăgubiri asupra capacității instituțiilor de credit de a finanța populația, companiile și sectorul public. În evaluarea acestor efecte, banca centrală indică și relația cu investitorii, creditorii externi și agențiile de rating.
Un alt argument al BNR este că OUG nr. 170/2020 reglementează deja cadrul în care persoanele prejudiciate prin încălcarea legislației concurenței pot solicita repararea integrală a prejudiciului.
Ce prevede legea actuală privind despăgubirile
OUG nr. 170/2020 permite persoanelor care au suferit un prejudiciu ca urmare a încălcării normelor de concurență să solicite repararea integrală a acestuia. Pentru clienții cu împrumuturi raportate la ROBOR, aplicarea acestui mecanism presupune demonstrarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre acesta și practica anticoncurențială constatată.
Un element important îl reprezintă probele. În condițiile prevăzute de ordonanță, reclamantul poate cere instanței să dispună divulgarea unor probe relevante aflate la partea adversă sau la un terț. Mecanismul este reciproc: și pârâtul poate solicita divulgarea unor probe deținute de reclamant sau de un terț, cu respectarea limitelor legale.
Prin urmare, existența unui credit cu dobândă raportată la ROBOR nu dovedește, singură, că titularul are dreptul la despăgubiri. Analiza trebuie să țină cont de contract, de perioada relevantă, de costurile suportate, de prejudiciul invocat și de probele care pot demonstra legătura dintre acesta și conduita sancționată.
Ce rol are avocatul într-o cerere de despăgubire
O evaluare juridică preliminară poate stabili dacă există premise pentru formularea unei acțiuni și ce documente sunt necesare. Un avocat cu experiență în litigii bancare și în materia concurenței poate analiza contractul și documentele bancare, poate identifica probele relevante și poate solicita divulgarea unor informații în condițiile legii.
Pentru cuantificarea prejudiciului poate fi necesară și o analiză financiară de specialitate. În funcție de situație, avocatul poate colabora cu un expert financiar și poate reprezenta clientul în cadrul procedurilor judiciare.
Termenul de prescripție aplicabil trebuie, de asemenea, verificat în fiecare caz. Posibilitatea de a cere despăgubiri depinde de circumstanțele concrete și de respectarea condițiilor legale.
De ce CES contestă mecanismul propus
Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul, invocând probleme de claritate, proporționalitate și coerență juridică. Instituția atrage atenția că identificarea unei practici anticoncurențiale nu demonstrează automat că fiecare consumator care a avut un credit legat de ROBOR a suferit un prejudiciu.
CES consideră că proiectul nu clarifică suficient relația dintre mecanismul de compensare propus și acțiunile în despăgubire reglementate deja prin OUG nr. 170/2020. În opinia instituției, suprapunerea celor două mecanisme poate ridica probleme privind aplicarea unitară și previzibilă a legislației.
Consiliul Concurenței a apreciat că un cadru unitar și previzibil pentru repararea eventualelor prejudicii ar putea fi util și ar putea reduce numărul litigiilor individuale. Autoritatea a formulat însă observații privind corelarea proiectului cu OUG nr. 170/2020 și necesitatea clarificării metodologiei de calcul al prejudiciului.
Consiliul a mai precizat că accesul la informațiile obținute în investigațiile de concurență este supus unor reguli stricte, inclusiv pentru protejarea datelor confidențiale.
„Simplul fapt că un consumator a avut un credit cu dobândă raportată la ROBOR nu este suficient, prin el însuși, pentru a stabili existența unui prejudiciu și dreptul la despăgubiri. Este necesară o analiză individuală a contractului, a perioadei relevante, a costurilor suportate și a legăturii de cauzalitate dintre practica anticoncurențială constatată și prejudiciul pretins”, a declarat Avocatul Coordonator al Societății Române de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Cazul LIBOR și schimbările din reglementarea internațională
Un precedent relevant în privința indicilor de referință este cazul LIBOR, utilizat pe piețele financiare internaționale. Investigațiile desfășurate de autorități din Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană au vizat practici prin care anumite instituții financiare ar fi urmărit influențarea LIBOR și a altor indici folosiți în contracte de credit și instrumente financiare.
Investigațiile au dus la sancțiuni importante și, în unele cazuri, la litigii inițiate de persoane și entități care au susținut că au suferit prejudicii. În Statele Unite au existat atât acțiuni individuale, cât și acțiuni colective, unele soluționate prin acorduri amiabile.
Cazul LIBOR a fost urmat și de modificări legislative. În Regatul Unit, Financial Services Act 2012 a introdus un regim de supraveghere pentru activitățile legate de administrarea și contribuția la LIBOR. Ulterior, Financial Services Act 2021 a prevăzut instrumente suplimentare pentru gestionarea tranziției de la acest indice.
În Statele Unite, Adjustable Interest Rate (LIBOR) Act a stabilit reguli pentru înlocuirea LIBOR în anumite contracte care nu aveau mecanisme adecvate pentru trecerea la un indice alternativ.
Ce pot face în prezent consumatorii cu credite raportate la ROBOR
Până la eventuala intrare în vigoare a unei noi reglementări, persoanele care consideră că au fost prejudiciate pot analiza posibilitatea unei acțiuni în baza OUG nr. 170/2020. Primul pas este verificarea contractului de credit, a perioadei în care s-a aplicat ROBOR, a costurilor achitate și a documentelor disponibile.
O evaluare juridică și financiară poate stabili dacă există suficiente elemente pentru formularea unei cereri, ce probe trebuie obținute și dacă termenul de prescripție permite inițierea demersului.
Dreptul la despăgubiri nu rezultă automat din faptul că un credit a fost raportat la ROBOR. Stabilirea unui eventual prejudiciu și recuperarea acestuia depind de analiza fiecărei situații și de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Recomandările noastre
