Evenimentul Zilei > Justitie > Tiberiu Niţu, a transmis ministrului Justiţiei solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Mircea Roşca
Tiberiu Niţu, a transmis ministrului Justiţiei solicitarea de  încuviinţare a arestării preventive a deputatului Mircea Roşca

Tiberiu Niţu, a transmis ministrului Justiţiei solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Mircea Roşca

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a solicita încuviinţarea arestării preventive a deputatului Mircea Roşca.

"În temeiul art. 72 alin. 2 din Constituţia României şi art. 195 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, raportat la prevederile art. 157 Cod procedură penală, 223 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, art. 224 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 Cod procedură penală, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a solicita încuviinţarea arestării preventive a deputatului Mircea Roşca pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul de caz", se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis ieri procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputatului Mircea Roşca, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea în concurs a două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată.

Acuzațiile DNA

DNA a precizat că, în 2011, în calitate de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova a unui partid politic, Mircea Roşca a pretins de la un denunţător suma de 20.000 euro pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Popescu, preşedintele organizaţiei locale PNL Azuga, şi asupra celorlalţi membri ai Consiliului Local Azuga, pentru a înlesni dobândirea unor terenuri pe raza localităţii respective de către firma denunţătorului.

Procurorii susţin că din această sumă Mircea Roşca a primit efectiv 5.000 euro, prin intermediul lui Popescu, iar 11.000 euro au fost folosiţi în interesul formaţiunii politice pe care o conducea de la nivel judeţean.

"Diferenţa de 4.000 euro a fost remisă de acelaşi inculpat secretarului Primăriei Azuga, Diana Dumbravă, în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi care vizau desfăşurarea propriu zisă a procedurii de achiziţie publică şi desemnarea câştigătoare a firmei denunţătorului", au constatat anchetatorii.

DNA a menţionat că, în perioada 2011 – 2014, Mircea Roşca a intervenit pe lângă factorii de decizie din cadrul unor instituţii publice din judeţul Prahova – Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Sinaia – asupra cărora avea influenţă prin prisma calităţilor pe care le-a deţinut în mod succesiv la nivelul autorităţilor publice locale centrale şi la nivel politic, în vederea atribuirii către societăţile deţinute de Adrian Rotilă a unor contracte de achiziţii publice.

"În schimbul acestor 'intervenţii', Mircea Roşca a primit de la Adrian Rotilă bani şi alte foloase (suma de aproximativ 90.000 lei, construcţii în valoare de 35.418, 39 lei şi folosinţa unui autoturism marca Audi A8)", au mai reţinut procurorii.

DNA a precizat că din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că Mircea Roşca a săvârşit în concurs două infracţiuni de corupţie, iar privarea lui de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

"În acest sens, trebuie avută în vedere evaluarea în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor. Cercetarea unei asemenea persoane în stare de libertate ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere poziţia inculpatului şi natura faptelor de care este acuzat", a mai arătat DNA.

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: