Schimbare spectaculoasă de strategie la Phenian: Kim Jong-un oferă Seulului „zăhărelul” dezghețului politic și al participării la Jocurile Olimpice și îl întărâtă pe Donald Trump cu „butonul nuclear”, pentru a crea o ruptură între Statele Unite și Coreea de Sud

Phenianul a anunțat ieri, 3 ianuarie, că a redeschis linia de comunicații telefonice directe cu Seulul de la Panmunjom, localitatea de frontieră unde a fost semnat acordul de încetare a focului după războiul din Coreea (1950- 1953). Un gest care continuă semnalele de deschidere politică de la 1 ianuarie.

Kim Jong-un a folosit ocazia mesajului de Anul Nou adresat națiunii sale pentru a evoca posibilitatea unor discuții bilaterale cu Sudul și a afirma că Phenianul ar putea participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Pyeonchang, care au loc între 9 și 25 februarie. Gestul rarisim de deschidere făcut de regimul comunist survine pe fondul unor tensiuni fără precedent, provocate de escaladarea programelor nuclear și balistic, în ciuda înăspririi sancțiunilor internaționale. 

„În butoane să ne măsurăm”

Seulul a răspuns propunând o rundă de discuții bilaterale pe 9 ianuarie, pe tema Jocurilor Olimpice, dar și a „altor chestiuni de interes mutual pentru ameliorarea relațiilor intercoreene”, scrie AFP. Probabil pentru ca vorbele sale să nu fie interpretate ca un semn de slăbiciune, Kim a adăugat în mesajul de Anul Nou că are în permanență la îndemână „butonul atomic”.

Această declarație a provocat o postare ironică pe Twitter din partea lui Donald Trump, în stilul său personal: „Liderul nord-coreean tocmai a declarat că ‘butonul nuclear este pe biroul său în permanență’. Îl poate, vă rog, informa cineva din țara aia a lui sleită și înfometată că și eu am un buton nuclear, doar că este mult mai mare și mai puternic decât al lui? Și butoanele mele chiar funcționează!”

Oferta lui Kim: o „încropeală”

La rândul său, ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, a afirmat că discuțiile dintre Seul și Phenian sunt doar o „încropeală”. Purtătoarea de cuvânt Departamentului de Stat, Heather Nauert, a declarat la rândul ei că liderul nord-coreean „încearcă să bage zâzanie” între Seul și Washington.

Regimul de la Phenian nu a părut impresionat de reacția americană, anunțând deschiderea telefonului roșu cu Seulul, ieri la ora 6.30, iar Kim a „salutat” sprijinul acordat de Seul propunerii sale, potrivit anunțului făcut de Ri Son-gwon, șeful Comitetului nord-coreean pentru reunificare pașnică a Coreei.

Mii de oameni au protestat la Seul, pe 15 august 2015, față de amplasarea de baterii anti-rachetă americane THAAD FOTO: AGERPRES

Phenianul mizează pe frica Seulului

Nordul și Sudul sunt despărțite, de zeci de ani, printr-o Zonă Demilitarizată, una dintre frontierele cele mai înarmate din toate timpurile. Ultimele discuții bilaterale datează din decembrie 2015 și s-au soldat cu un eșec.

Linia telefonică de la Panmunjon era folosită de cele două țări pentru a ține legătura de două ori pe zi, până la întreruperea ei în 2016, după un conflict legat de complexul industrial comun de la Kaesong, care a dus la deteriorarea relațiilor bilaterale.

Seulul a calificat gestul Phenianului de a redeschide linia drept unul „foarte semnificativ”: „Acesta creează un mediu în care comunicarea să fie posibilă în orice moment”, a reacționat șeful administrației prezidențiale sud-coreene, Yoon Youngchan.

Coreea de Sud este mult mai înclinată spre concesii pentru un dialog cu Nordul decât Statele Unite. Amplasarea în Sud de baterii anti-rachetă americane Thaad a provocat ample proteste în rândurile unei populații speriate de perspectiva unui conflict militar cu Nordul.

Washingtonul însă a afirmat în repetate rânduri că nu va accepta niciodată ca regimul de la Phenian să dețină arma nucleară.

Nikki Haley a declarat că Statele Unite nu pot lua în serios discuțiile inter-coreene „dacă nu fac ceva pentru a duce la interzicerea tuturor armelor nucleare în Coreea de Nord”.

În prezent, după ce a realizat a șasea experiență nucleară din istorie și se pare că a reușit să realizeze o rachetă balistică intercontinentală, Nordul lucrează la miniaturizarea unui focos nuclear, care să poată fi amplasat pe o rachetă capabilă să lovească teritoriul american.

Pericolul armatei ruginite a lui Kim

În luna martie, anul trecut, un înalt oficial al Pentagonului dezvăluia pentru Asia Times, sub protecția anonimatului, că armata Coreei de Nord, oricât de învechită și prost întreținută ar fi, poate provoca „distrugeri imense” Sudului. La rândul său, un fost oficial al Pentagonului avertiza asupra panicii create în cazul plauzibil ca tirurile de artilerie și de rachete cu rază lungă nord-coreene ar lovi Seulul, un oraș supraaglomerat. Tabloul este de-a dreptul apocaliptic: „Imaginați-vă milioane de oameni blocând autostrăzile, transporturile publice, aeroporturile, toți căutând o modalitate de a fugi. Mai imaginați-vă și că Phenianul lovește centrul Seulului cu artilerie sau cu rachete cu rază lungă de acțiune și dărâmă câțiva zgârie-nori. Ar fi câteva ’11 septembrie’ într-un singur mega-eveniment.” Panica ar crește exponențial în cazul folosirii de către Kim a armelor chimice sau bacteriologice, de care dispune din belșug.