Dovezile arheologice referitoare la nașterea lui Iisus Hristos au supraviețuit mileniilor, în ciuda eforturilor depuse de Imperiul Roman de a le șterge din istorie, susține un istoric expert în Biblie.

În afara evangheliilor, puține izvoare scrise din primul secol al erei noastre vorbesc despre existența pământească  a Lui Iisus Hristos. În jurul anului 93, istoricul fariseu Flavius Josephus a făcut, în lucrarea sa “Antichități iudaice”, cel puțin o referire incontestabilă la „fratele lui Iisus, care se numea Hristos”.

Două decenii mai târziu, romanii Pliniu și Tacit au scris și ei despre Iisus. Cel din urmă a explicat că fondatorul sectei creștinilor a fost executat în timpul domniei împăratului Tiberiu, când Pilat din Pont conducea Iudeea.

Ungaria e foarte mulțumită de cum merg lucrurile în România! Există, însă, și o amenințare

E greu de susținut ideea că, în primul secol al erei noastre, puținele izvoare scrise despre existența lui Hristos ar fi rezultatul  unui proces de “damnatio memoriae” (condamnarea a memoriei- un proces prin care numele adversarilor politici ai mai-marilor zilei erau în mod sistematic eliminate din documentele și inscripțiile oficiale).

Creștinismul amenință imperiul

Totuși, odată cu răspândirea creștinismului, împărații romani au încercat să șteargă amintirea vieții pământești a lui Hristos, considerând creștinismul o amenințare pentru imperiu.

Potrivit profesorului Tom Meyer de la Shasta Bible College și Graduate School din California, SUA, acțiunile anti-creștine au vizat, în primul rând, locul nașterii lui Iisus. „Betleemul a continuat să atragă atenția în anii care au urmat învierii lui Isus, datorită faptului că era locul nașterii Sale.

Împăratul roman Hadrian (117-138 d.Hr.) a sosit la Ierusalim în 129-130 d.Hr., la aproximativ 60 de ani după ce împăratul roman Titus a distrus Ierusalimul și al doilea templu evreiesc.

Poate fi controlat creierul prin vaccin? Iată ce scria, în 1885, un neurolog de geniu

Într-un efort zadarnic de a șterge amintirea recentă a lui Iisus Hristos, pe care Hadrian o vedea ca pe  o amenințare, împăratul  a construit un templu în cinstea zeului roman Adonis peste peștera în care s-a născut Iisus în Betleem. În ciuda profanării, amintirea s-a păstrat.

200 de ani mai târziu creștinismul s-a impus la vârful imperiului. În 324 după Hristos, Constantin a devenit primul împărat roman care a adoptat credința creștină. „În 326 după Hristos, s-a construit o biserică peste locul nașterii lui Iisus, același loc pe care îl profanase Hadrian cu 200 de ani mai devreme. Apoi, împăratul roman Iustinian a demontat și reconstruit biserica, deoarece devenise prea mică pentru mulțimea credincioșilor”, a declarat profesorului Tom Meyer ziariștilor de la cotidianul britanic Express.

Deasupra locului în care se presupune că s-ar fi născut Mântuitorul, se află acum Biserica Nașterii Domnului sau Bazilica Nașterii Domnului. Locul nașterii este marcat cu o stea de argint cu 14 colțuri așezată pe o podea de marmură și înconjurată de 15 lămpi de argint, reprezentând bisericile ortodoxe, catolice și armene.

Istoria nu va mai fi la fel. Descoperire uluitoare! Marea Piramidă maschează catacombele