În plin summit al Alianței, președintele Turciei refuză planurile de apărare pentru țările baltice și Polonia

Summit-ul NATO din Marea Britanie a început sub tensiunile dintre SUA, Turcia și Franța.

Prima problemă este achiziționarea de către Ankara a sistemelor rusești de apărare aeriană S-400, care nu sunt compatibile cu cele utilizate în cadrul NATO.

Această decizie a dus la excluderea Turciei din programul de avioane de vânătoare de generație a 5-a F-35, din care aștepta 100 de exemplare pentru forța sa aeriană.

Însă, la Washington, Congresul împinge administrația Trump să meargă și mai departe prin luarea de sancțiuni împotriva Turciei, în conformitate cu așa-numita CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act), text de lege care prevede represalii împotriva oricărei entități care a semnat contracte cu industria rusă de armament.

„Timpul răbdării. Este vremea să aplicați legea”, au spus senatorii Lindsey Graham (republican) și Chris Van Hollen (democrat) într-o scrisoare către Mike Pompeo, șeful diplomației americane.

În plus, Congresul nu intenționează să ofere niciun cadou Turciei, din cauza ofensivei sale lansate pe 9 octombrie împotriva miliției kurde siriene (YPG), care, cu sprijinul coaliției anti-jihadiste condusă de Statele Unite au jucat un rol crucial în lupta împotriva ISIS în nord-estul Siriei.

Turcia consideră YPG ca grupare teroristă din cauza legăturilor sale cu Partidul Muncitorilor din Kurdistanul Turc (PKK).

Iar operațiunea ei militară, pe care a desfășurat-o cu sprijinul grupărilor armate siriene pe care le susține, avea drept scop crearea unei zone de securitate în nord-estul Siriei, pentru a instala câteva mii refugiați sirieni prezenți la ora actuală pe teritoriul turc.

Ofensiva turcă împotriva YPG a fost puternic criticată de Franța, în măsura în care, lansată fără cea mai mică consultare cu membrii Alianței Nord Atlantice și coaliției anti-jihadistă, ar compromite tot eforturile depuse până acum pentru a elimina amenințarea reprezentată de ISIS.

Acest lucru a fost confirmat de un raport recent al inspecției generale a Pentagonului. De aici ieșirea președintelui Emmanuel Macron cu privire la „moartea cerebrală” a NATO . Și insultele lansate ulterior la adresa sa de către Recep Tayyip Erdogan, omologul său turc.

Acesta din urmă critică NATO pentru lipsa sa de sprijin pentru provocările de securitate cu care se confruntă Turcia. Chiar dacă NATO a desfășurat și a menținut baterii de apărare aeriană pe solul turc din 2013 (operațiunea Active Fence, potrivit Opex 360).

Astfel că Erdogan a lansat: câtă vreme NATO nu-i va aduce o susținere politică mai puternică în operațiunile turce din nordul Siriei, Ankara refuză să susțină noile planuri destinate ameliorării apărării țărilor baltice și Poloniei.

Șeful Pentagonului, Mark Esper, a cerut Turciei să susțină aceste planuri de apărare și a insistat că va refuza să califice milițiile YPG drept „teroriști”.

"Mesajul către Turcia (...) este că trebuie să mergem mai departe cu aceste planuri de apărare și că acest lucru nu poate fi întârziat de propriile preocupări ale Ankarei", a spus Esper.

„Unitatea Alianței, promptitudinea Alianței, înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe preocupări mai mari. Și nu toată lumea vede amenințările pe care le vede Turcia", a spus el.

Rămâne de văzut ce argumente vor lansa aliații la summit-ul din Marea Britanie.

„Dacă prietenii noștri din NATO nu recunosc ca teroriști pe cei pe care îi considerăm noi teroriști, atunci ne vom opune tuturor deciziilor care vor fi luate acolo ", a amenințat Erdogan, înainte de a lua, marți, avionul spre Londra