
Țarul Nicolae al II-lea, enigmele unui asasinat. Moartea ultimului Țar al Rusiei este una care ascunde multe enigme
Țarul, născut la 18 mai 1868, abdicase pe 2/15 martie 1917 după declanșarea Revoluției în februarie. Domnise din anul 1894. Fusese inițial plasat în arest într-un palat din Țarskoe Selo, alături de familie și 4 servitori. Guvernul Kerenski, temându-se totuși de atentate i-a dus la Tobolsk în Siberia în august 1917. Era districtul natal al lui Rasputin care fusese asasinat în decembrie 1916.
Țarul, de la Tobolsk la Ekaterinburg (în era sovietică Sverdlovsk)
Țarul, Țarina, fiicele și moștenitorul tronului, hemofilic alături de 4 servitori au trăit la Tobolsk turbulențele anului 1917, adică acțiunea contrarevoluționară din octombrie 1917. Curând va începe Războiul Civil între bolșevici și menșevici. Aceștia din urmă aveau sprijinul unor prizonieri din naționalitățile slave din Imperiul Austro-Ungar (croați, sloveni, cehi, slovaci, poloni) și chiar români ardeleni sau bucovineni. Li se spusese că bolșevicii nu le-ar fi recunoscut niciun drept.
Bolșevicii, controlând Tobolsk au decis să ducă familia Țarului la Ekaterinburg (în era sovietică Sverdlovsk). Cumva, bolșevicii căutau să se impună având Țarul și familia ca ostateci. Ar fi putut negocia la nevoie cu Europa monarhică.
Țarul n-a apucat să treacă în jurnal ultima zi! A făcut-o Țarina, înainte de execuție!
Țarul obișnuia să țină un jurnal. Câteva zeci de caiete conțineau gândurile și amintirile lui. Dar, în ultima zi din viață, 16/17 iulie 1918, n-a apucat să scrie. A scris însă, Țarina Alexandra. S-au păstrat cuvintele englezești și cele rusești inserate în scurta însemnare. Este remarcabilă preferința ei de a consemna starea vremii: „Este foarte cald”
În noaptea de 16/17 iulie 1918, în casa lui Ipatiev, la subsol, un comando creat special de Yakov Yurovski (19 iunie 1878, Tomsk-2 iulie 1938, Moscova), însă, după citirea unei sentințe sumare bazate pe „Ordinul Sovietului Suprem din Ural”, sentința a fost executată. Cadavrele au fost incendiate și îngropate într-o groapă comună. Parțial, rămășițele au fost exhumate după prăbușire URSS. Atunci s-a realizat sanctificarea Țarului și a familiei sale.
Enigma asasinatului din 17 iulie 1918!
Prefer noțiunea de asasinat, pentru că Țarul și familia sa au fost executați suamr. Ironia istoriei face ca, negăsind în casă o hârtie pe care să se scrie sentința și „ordinul Sovietului”, Yurovski să fi scris pe o foaie cu...antetul Țarului, vulturul bicefal, simbol interzis de bolșevici! Lenin n-a știut de execuție decât după ce s-a petrecut! Ordinul „Sovietului din Ural”? A fost o pură invenție, n-a existat!
Yakov Yurovski aflase că un grup de luptători din „legiunea cehă”, aliați cu Armata Albă a menșevicilor risca să amenințe Ekaterinburg. Nu se știa dacă bolșevicii care aveau Armata Roșie vor putea rezista! Atunci, urându-l pe Țarul Rusiei, Yurovski n-a dorit ca el și familia sa să fie eliberați. De aceea, sub pretextul Ordinului Sovietului Suprem „din Ural”, l-a asasinat pe Țar, a asasinat familia lui.
Yurovski va mai trăi 20 de ani!
Yurovski a decedat la 2 iulie 1938, la Moscova, oficial din cauza unui ulcer. Memoriile lui au fost publicate în 1989. Datorită lor s-a putut afla unde fuseseră îngropați Țarul și familia lui. Primele urme au fost descoperite în 1979, apoi în 2007. Țarul și familia sa au fost canonizați în 2000 iar în 2008 au fost considerați victime ale represiunii politice.
Dovada că Lenin nu a știut de asasinat a fost furnizată de Troțki care va nota în Memorii că a aflat de la Yurovski de asasinat și că nimeni nu mai era în viață. Dacă Lenin ar fi dat ordinul direct, Troțki ar fi știut cu siguranță!
Ca o curiozitate, Yurovski nu a ales ruși pentru execuție. A ales un pluton de bolșevici maghiari. Între ei, se spune că a fost și Imre Nagy, viitorul lider reformator de la Budapesta, autor al Revoluției din 1956. Va fi executat la 16 iunie 1958 de către tovarășii săi maghiari, evident, din ordinul Rusiei sovietice. Adică din ordinul celor pentru care luptase și pentru care trăsese în ultimul Țar al Rusiei în fatidica noapte de 16/17 iulie 1918!