Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a criticat planul actualului guvern privind înfiinţarea celor două companii naţionale de energie, Electra şi Hidroenergetica, spunând că ar trebui puse laolaltă doar activele valoroase, fără a le integra şi pe cele cu pierderi, pe care le-a numit "toate jafurile şi ciurucurile".

"În loc să pui laolaltă activele valoroase, ca să atragă investiţii, pui cu toate jafurile şi ciurucurile, care trag în jos companiile şi le fac nefinanţabile. Este o concepţie socialistă", a afirmat Tăriceanu.

El a explicat că o companie este o structură care prin definiţie trebuie să facă profit şi nu protecţie socială. "Proiectul este greşit din start", a punctat fostul premier. Tăriceanu a mai spus că, din cauză că cele două companii vor integra aproape 90% din capacităţile locale de producţie, acestea vor avea probleme de competiţie.

"Gigantul" lui Tăriceanu, conceput "din invidie"

Proiectul înfiinţării unei companii integrate de energie a fost lansată în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu. De unde i-a venit ideea? "A fost generată dintr-un sentiment foarte omenesc, de invidie, invidie că cehii au companii de valoare", a afirmat Tăriceanu.

Planul girat de el era înfiinţarea unei singure companii, care să înglobeze o parte din capacităţile de producţie, inclusiv Termoelectrica, dar şi filialele neprivatizate ale Electrica, cu activităţi de furnizare şi distribuţie a electricităţii. Despre acest "campion naţional", fostul comisar European pentru energie, Andris Piebalgs, afirmase în 2007 că ar fi "un monstru".

Varianta guvernului actual este de comasare a minelor de cărbuni şi a centralelor termoelectrice, hidroelectrice şi nucleare şi crearea a două companii naţionale de energie, Electra şi Hidroenergetica.

Prima dintre cele două noi companii energetice, Electra, ar urma să includă centrala nucleară Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte din compania Hidroelectrica şi firma de minerit Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

A doua, Hidroenergetica, va cuprinde centralele termoelectrice Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi restul centralelor hidroelectrice, inclusiv Porţile de Fier de pe Dunăre.

Dacă Petrom nu se privatiza, ar fi ajuns în faliment

Fostul premier a mai declarat că privatizările în sector trebuie continuate, dar într-un mod "mai inteligent", prin scoaterea unor pachete de acţiuni pe Bursă. Astfel, odată cu modificarea structurii acţionariatului, se va schimba şi managementul, pentru că acţionarii minoritari nu vor permite numirea oricui la conducerea companiilor.

Întrebat ce s-ar fi întâmplat cu Petrom dacă nu s-ar fi privatizat, Tăriceanu a spus că "ar fi fost o jale, o ruină, ar fi ajuns să intre în incapacitate de plată sau în faliment", dând ca exemplu Sidexul, care înainte de privatizare avea pierderi de un milion de dolari pe zi, din cauza firmelor "căpuşă".

Compania de petrol şi gaze Petrom a fost privatizată în 2004, cu grupul austriac OMV, care a plătit statului suma de 669 milioane de euro pentru achiziţia a 33,34% din acţiuni, ajungând la 51% printr-o majorare de capital de circa 800 milioane euro.

Călin Popescu Tăriceanu a fost prezent joi, alături de alţi oficiali, la inaugurarea noului sediu al Petrom, "Petrom City".