Mii de oameni sunt aşteptaţi în perioada 21 –22 iulie la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România.

Târgul de pe Muntele Găina este organizat de sute de ani în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie) şi păstrează caracteristicile tradiţionale autentice.

Spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, concerte de muzică folk şi muzică uşoară, focuri de artificii şi petreceri în aer liber sunt câteva dintre ingredientele ediţiei din acest an.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina va debuta, sâmbătă, în jurul orei 13,00, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, unde în zona terenului de fotbal vor avea loc demonstraţii meşteşugăreşti, iar de la ora 14,00 va fi deschisă o expoziţie de fotografie etnografică semnată Vasile Sârb și elevii săi de la Clasa de Arte Vizuale Moderne din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena”. De la ora 15,00 cei mai mici participanţi vor putea să se bucure de activităţi educative şi de divertisment pentru copii cu Valiza Fermecată.

La ora 15,30 în centrul comunei Avram Iancu va avea loc un spectacol folcloric în care vor evolua: Ansamblul Folcloric „Plaiuri Noşlăcane” din Noşlac, Ansamblul Folcloric „Dor Teiuşan” din Teiuş, Grupul vocal „Doruri Sibiene” Sibiu, Grupul folcloric „Obârşia” din Blaj, Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol, Codruţa Tomuş, Ansamblul folcloric din  Anenii Noi (Republica Moldova) dar şi Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al Judeţului Alba dirijat de Alexandru Pal. În cadrul spectacolului îşi vor da concursul şi ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba dar şi soliştii vocali invitaţi: Oana Venţel, Mara Bogdan, Alexandru Bărăştean, Bianca Şuşman, Ioan Ciorea, Alina Secăşan şi Veta Biriş. La ora 19,30 va avea loc un foc de artificii în Avram Iancu şi apoi participanţii vor urca pe Muntele Găina.

Sâmbătă seara - Târgul de Fete se mută pe Muntele Găina, unde de la ora 21,00 va avea loc un concert extraordinar de muzică folk şi country rock cu DESPERADO, Cătălin Condurache şi Sandi Deac, Vali Şerban şi Florin Săsărman. La ora 23,00 este programat un concert extraordinar Nicoleta Nucă, iar petrecerea va continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber, focuri de tabără şi focuri de artificii.

Duminică - Târgul de Fete debutează, la ora 10,00, cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va fi arborat drapelul naţional, va avea loc o slujbă Te Deum şi oficialităţile prezente la eveniment vor depune coroane de flori. Momentul solemn va fi accentuat de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba. La ora 10,30 va fi deschis Târgul Meşterilor Populari la care meşteri iscusiţi îşi vor prezenta roadele muncii lor respectiv obiecte tradiţionale pe care continuă să le fabrice prin tehnici vechi de sute de ani.

La ora 11,00 va începe un spectacol extraordinar de folclor în care vor evolua Ansamblul Folcloric „Doina Mureșului” din Arad, Grupul focloric tradiţional „Mărişana” din Mărişel (Cluj), Ansamblul Folcloric „Muguri şi Mlădiţe de Tezaur” al Casei de Cultură din Beiuş, Ansamblul Folcloric din Anenii Noi (Republica Moldova), Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal dar şi ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra şi Flaviu Mîrza. Programul va fi întregit de soliştii vocali Nicolae Plută, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa dar şi solişti vocali invitaţi : Mariana şi Adriana Anghel, Marius Ciprian Pop, Mirela Mănescu, Felicia Stoian, Mădălina Artem, Roxana Bădescu, Ancuţa Matei, Nicolae Flaviu Cristea dar şi Alexandra Chira, câştigătoarea trofeului emisiunii concurs TVR – „Vedeta populară”.

„În fiecare an Pe Muntele Găina se scrie povestea Târgului de Fete, cea mai cunoscută sărbătoare populară din România. Târgul de Fete este pe drept cuvânt un brand important al României, iar în vechime sărbătoarea era un prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnească venind din localităţile apropiate Muntelui Găina, să îşi revadă rudele sau prietenii, iar pentru tineri să se cunoască, să lege prietenii şi chiar să se căsătorească. Acum Târgul de Fete de pe Găina reprezintă încercarea noastră de a susţine şi promova zestrea unică a românilor: meşteşugurile tradiţionale, portul popular românesc, obiceiurile şi tradiţiile dar şi muzica populară autentică. Aşteptăm cu drag şi în acest an pe toţi cei care iubesc tradiţiile dar şi natura să urce pe Muntele Găina invitaţia organizatorilor fiind ca în fiecare an: Hai pe Muntele Găina! Hai pe muntele dragostei!”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Primăria şi Consiliul Local Avram Iancu, în parteneriat cu grupurile locale „Pe Mureş şi pe Târnave” şi „Drumul Iancului”.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina – cea mai mare sărbătoare românească în aer liber

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al României, manifestarea fiind cunoscută ca şi cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul se desfăşoară atât în Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina, cât şi pe un platou montan la o altitudine de aproape 1.500 de metri, într-o zonă pitorească şi perfectă pentru iubitorii de natură. Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea in cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.