Evenimentul Zilei > Actualitate > Târâş-grăpiş, ţăranii fac potecă spre bani
Târâş-grăpiş, ţăranii fac potecă spre bani

Târâş-grăpiş, ţăranii fac potecă spre bani

Doar 20 de săteni din comuna Nuci s-au adunat la primărie ca să înveţe să ia bani nerambursabili. Dar îi sperie birocraţia.

Ministerul Dezvoltării face popularizarea fondurilor europene la sate. Miercuri, 9 februarie, ora 10.00. Caravana de informare a ţăranilor, organizată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a ajuns şi în comuna Nuci din Ilfov. Timp de două ore, cei 20 de săteni adunaţi la primărie au ascultat cuminţi ce trebuie să facă pentru a primi bani de la Uniunea Europeană.

La finalul întâlnirii, unii dintre ei au plecat acasă la fel de neîncrezători cum au venit. "Noi, ăştia micii, n-ajungem", crede Radu Manole, deşi i-ar plăcea să îşi cumpere "un tractoraş" cu bani europeni. Cel mai mare obstacol este birocraţia, zice bărbatul în vârstă de 55 de ani, proprietar a şapte hectare de teren agricol: "Ce Dumnezeu atâtea acte şi pentru ce?". În al doilea rând, nu ştie de unde să îşi ia informaţiile: chiar şi de întâlnirea cu cei de la APDRP a aflat greu, "de la neamuri", deoarece primăria nu a făcut o informare cum ar fi trebuit, spune el. Şi nu are nici acces la internet.

"Vrea să-ţi facă PFu’ ca să te prindă"

Peste toate se adaugă neîncrederea omului în autorităţi: "Eu, la şapte hectare pe care le am, îmi permit să-mi fac PFu’ (PFA – n.r.)? Vrea să-ţi facă PFu’ ca să te prindă". Însă înregistrarea la Registrul Comerţului este obligatorie în cazul accesării fondurilor europene de către fermieri. Nici asocierea cu alţi producători nu îi surâde: "Am vorbit cu cei mai mari şi le-am zis: "Da’ să am şi dreptul meu de control". Că el poa’ să spună că au ieşit două tone, dar eu ştiu că au ieşit patru".

Totuşi, domnul Manole este interesat mai ales de obţinerea fondurilor prin Măsura 141 (sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă) prin care poate primi, timp de cinci ani, câte 1.500 de euro pe an. Dacă ar primi banii, şi-ar cumpăra un tractor: "M-ar interesa unul d-ăsta micu’". Mai ales că acum are unul foarte vechi: "Utilajele noastre sunt de pe timpul lui Ceauşescu".

"Dau floarea-soarelui, dă-mi ulei"

În prezent, din toată producţia sa, nu vinde decât 10%: "Restul e al casei: făină, mălai". Şi uleiul obţinut din cultura sa de floarea-soarelui este folosit tot în gospodărie. "Mă duc la fabrică şi-i zic: «Dau floarea-soarelui, dă-mi ulei»", spune bărbatul. Numai porumbul îl vinde, cam două-trei tone pe an, pe 18 milioane. Însă şi aici are probleme. A dus porumbul la o fabrică de nutreţuri. "Îmi zice: «Adu-l la mine». Dar nu mi-a dat nimic la mână, nici chitanţă". Dacă ar obţine fonduri europene, ar avea însă nevoie de astfel de acte deoarece trebuie să demonstreze, la diferite controale, că ferma sa este una profitabilă. "Noi, dacă ne ducem la piaţa Pucheni (în Bucureşti, în cartierul Rahova – n.r.), nu ne dă nimeni facturi!", mai zice omul.

"Eu, unul, sunt convins că şi acolo sunt mânării"

Inginerul agronom Alexandru Pană e ceva mai încrezător şi vrea să depună un proiect pe Măsura 112 adresată tinerilor fermieri (sub 40 de ani). De la Uniunea Europeană poate primi o sumă cuprinsă între 10.000 şi 25.000 de euro, fără să fie nevoie de vreo contribuţie personală.

Tot "birocraţia stufoasă" este problema spinoasă şi pentru Pană: "O să alerg după nu ştiu câte avize". Şi îi este şi teamă de corupţie: "Eu unul sunt convins că şi acolo sunt mânării". Nu se gândeşte să depună un proiect la care să fie nevoie de coplată din partea lui deoarece varianta unui împrumut de la bancă nu i se pare sigură: "La proiecte cofinanţate nu cred că o să am curaj".

"Arhitectul m-a lălăit până s-au terminat fondurile SAPARD"

Virgil Sivu, din satul Micşuneştii Mari, comuna Nuci, spune că "hârtiile" sunt cele care îi pun beţe în roate: "Peste birocraţia de la Comisia Europeană s-a suprapus şi birocraţia românească". În 2006, a vrut să îşi facă o seră cu fonduri SAPARD, însă proiectul a eşuat deoarece nu a reuşit să obţină autorizaţia de construcţie: "A fost mai uşor să iau autorizaţie pentru casă decât pentru seră. Arhitectul m-a lălăit vreo cinci-şase luni până s-au terminat fondurile.  În alte ţări, sera e considerată o instalaţie, nu o construcţie, şi e mai uşor de luat autorizaţie. După asta am rămas cu un gust amar".

Pe de altă parte, unele fonduri europene le sunt, practic, inaccesibile. În cadrul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) există şi bani pentru activităţi nonagricole, care să elimine dependenţa de agricultură a satelor din România. Astfel, sătenii ar putea primi bani dacă ar dori să îşi facă, spre exemplu, o pensiune, un atelier de pielărie sau de tricotaje ori o frizerie. Însă în comuna Nuci nu există canalizare, gaze sau apă curentă.

CINCI PAŞI SPRE FINANŢARE

Etapele accesării fondurilor pentru agricultură

  • Solicitantul, cu sau fără ajutorul firmelor de consultanţă, face un dosar care conţine şi un plan de afaceri. Pentru plan, firma îi poate solicita maximum 8% din suma primită de la UE.
  • Dosarul este depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi este verificat de mai mulţi experţi. Doi dintre ei vor realiza şi o verificare pe teren.
  • Dacă proiectul e selectat după verificare, în 60 de zile persoana trebuie să se autorizeze la Registrul Comerţului.
  • În cadrul Măsurii 112, după semnarea contractului, solicitantul va primi o tranşă egală cu 60% din suma menţionată în proiect.
  • Când demonstrează că a investit jumătate din această sumă în exploataţie, beneficiarul va aplica pentru a primi şi tranşa de 40%.
Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: