Sursa foto: RNP
Din cuprinsul articolului
Întins pe ambele maluri ale Oltului, Parcul Național Cozia este una dintre cele mai mari bogății naturale ale României. Aflat în județul Vâlcea și administrat de Romsilva, parcul adună sub umbrela lui masivele Cozia, o parte a Munților Căpățânii și masivele Doabra-Călinești din Munții Lotrului. Peste 96% din suprafața de 17.000 de hectare este acoperită de păduri seculare, iar zonele inaccesibile, păstrate neatinse, au devenit sanctuare naturale în care flora și fauna își duc existența ca acum mii de ani.
Nu întâmplător masivul Cozia a primit numele de „Muntele Florilor”. Aici se găsesc grădini sălbatice de o frumusețe rară, unde gladiola, laleaua pestriță, floarea de colț, garofițele sau orhideele colorează stâncăriile. În 2016, o parte din pădurile de fag ale Coziei – aproape 3.500 de hectare – au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, confirmând unicitatea acestui loc.
Grotele Zmeilor – tărâmul miturilor
Sursa foto: RNP
În apropiere de culmile Coziei, la altitudini de 600–700 de metri, se ridică Grotele Zmeilor – un ansamblu de stânci bizare, cu goluri interioare ce seamănă cu locuințele săpate direct în piatră. Legendele spun că aici trăiau zmeii, creaturi fioroase care obișnuiau să atace nedeile oamenilor de pe Muntele Fața lui Sfântu Ilie, răpind tinerii căsătoriți. Dar muntenii nu s-au lăsat niciodată înfrânți: voinicii locurilor îi pândeau la grote și, prin lupte aprige, îi eliberau pe miri.
Aceste povești fac parte din țesătura spirituală a zonei și dau o aură mistică stâncilor, care și azi impresionează vizitatorii prin formele lor stranii.
Poarta Omului – trecerea spre alte lumi
La altitudinea de 1.250 de metri, în nord-estul Masivului Cozia, se află poate cea mai spectaculoasă minune naturală din parc: Poarta Omului. Este un portal săpat în granitul muntelui, cu o înălțime de 10 metri și o lățime de 7 metri, bolta lui având o grosime de 7 metri. Această trecere naturală este singurul loc prin care se poate păși dintr-o parte în alta a Muntelui Omul.
Drumul până aici este accesibil și fascinant. Din vârful Cozia, de la cabana montană, urmezi marcajul bandă roșie până la stâna de la Mocirle, apoi punctul roșu te conduce către portal. În jurul lui se deschide un peisaj de poveste: păduri seculare, pajiști înflorite, stâncării impresionante și zări ce se pierd în depărtare.
De aici, într-o zi senină, privirea se poate odihni pe vârfurile Făgărașilor – Suru, Negoiu, Moldoveanu –, pe Munții Lotrului, Bucegi, Munții Căpățânii, până departe, spre Dunăre. Țara Loviștei se vede ca o coroană verde, iar Defileul Oltului taie munții cu o forță aproape mitică.
Legenda porților dacice
Nu doar frumusețea naturală face ca Poarta Omului să fie un loc special, ci și poveștile vechi transmise de păstori. Tradiția spune că acest portal, împreună cu alte șapte asemenea treceri din Masivul Cozia, ar fi fost făurit de însuși Zamolxis, zeul dacilor.
Se credea că Zamolxis locuia într-o grotă ascunsă din Cozia, considerată de daci Kogaionon – muntele sacru. Porțile de piatră erau cunoscute doar ciobanilor din Țara Loviștei, care le foloseau în transhumanță pentru a trece turmele către pășunile bogate din sud. Generații la rând au păstrat secretul acestor locuri, încredințați că trecerile sunt vechi de când lumea.
Poarta Omului devine astfel nu doar un fenomen geologic, ci și un simbol al continuității, al legăturii dintre oameni, natură și mit.
Raiul florilor și căderea apelor
Sursa foto: RNP
În Cozia, natura își arată frumusețea în toate formele ei. De la delicata lalea pestriță, cu petale împărțite în pătrate ca un mozaic viu, până la iedera albă ce luminează pădurile chiar și iarna, fiecare colț pare pictat cu grijă. În martie și aprilie, dedițeii Doabrei acoperă pajiștile în violet, fiind unici în lume și protejați cu strictețe.
Tot aici, cascadele completează spectacolul naturii. Cascada Lotrișor, aflată la doar 7 kilometri de stațiunea Călimănești-Căciulata, atrage turiști prin prăvălirea spectaculoasă a apei printre stânci. Cascada Urzicii, ascunsă pe Valea Gardului, încântă prin apropiata Grădină a Zânelor, care primăvara devine un paradis de culori și miresme.
Tărâm al drumețiilor
Sursa foto: RNP
Cozia nu este doar un loc al legendelor și al florei rare, ci și un spațiu deschis pentru cei care iubesc muntele. Traseele turistice sunt numeroase, ușor accesibile și oferă panorame de neuitat. De pe vârful Cozia, la 1.667 m, privirea cuprinde atât ținuturile muntoase, cât și câmpiile ce se topesc în zare.
Pe lângă turismul montan, Cozia adăpostește și o puternică tradiție spirituală. Mănăstirile Cozia, Stânișoara, Turnu sau schiturile ascunse prin păduri sunt mărturii ale credinței de veacuri. Aici, călugării au trăit în rugăciune și izolare, săpând chilii în stâncă și lăsând moștenire un patrimoniu cultural unic.
