De aproape o săptămână, la doi pași de SRI și de un sediu al Poliției din Timișoara s-a constituit prima tabără de refugiați din România. Una clandestină în care, după razia de ieri dimineața, s-a dovedit că erau „doar” 42 de persoane din Siria și Iran – 15 bărbați, 10 femei, copii de la un an la 14. În ciuda faptului că acum doi ani autoritățile exersau montarea corturilor pentru refugiați în timp record, celor de la Timișoara nimeni nu le-a adus nici măcar o pătură.

Până duminică seara, când presa a ajuns la corturile improvizate și apoi la poliție pentru lămuriri, autoritățile au ignorat prezența migranților periculoși. Vineri, unul dintre ei a folosit cuțitul ca să îi rănească pe alți doi. I-a tăiat pe mâini, chiar în fața Centrului de Tranzit pentru Refugiați. Urmele de sânge se mai puteau distinge și ieri pe trotuar. A fost prins la Gara de Nord, abia duminică, de către jandarmi.

După ce presa a fotografit tabăra duminică seara, ieri dimineața, polițiștii și Gruparea Mobilă de Jandarmi au descins printre corturile improvizate din plastic și carton, i-au luat pe sus pe refugiați, i-au dus la sediu și i-au legitimat. „Toți imigranții care stăteau clandestin aveau premise de ședere în România, de la diferite centre pentru refugiați”, a declarat, pentru EVZ, Ionuț Sârbu, ofițer de presă în cadrul Poliției Timiș.

Poliția urmeză să îi trimită înapoi în centrele pentru migranți, dar aceștia pot refuza să plece, în virtutea faptului că, odată cu solicitarea azilului, au dreptul la libertate de mișcare pe teritoriul României.

Dorm în corturi din carton și platic

„Cele 42 de persoane provin din Siria și Iran, toate sunt solicitante de azil”, a declarat, pentru EVZ, și Bogdan Cojocaru, de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Migranții au ajuns la Timișoara de la Centrele de tranzit pentru refugiați din București și Giurgiu. Nu prea știu limbi străine. „Așteptăm o soluție să plecăm în Ungaria”, a spus unul din ei, într-o engleză stâlcită. „Voiam într-o țară din Europa”, îl completează altul. Duminică seara, refugiații aprinseseră un foc de tabără, iar femeile găteau deasupra lui, ficat. În jur, copii costelivi.

„Duminică a fost poliția. Ne-au întrebat de documente. Le-au văzut și ne-au lăsat să rămânem”, a continuat unul dintre bărbații din grup, duminică seara. Confirmă informațiile EVZ potrivit cărora tabăra clandestină nu durează de duminică (cum a fost raportat oficial), ci de mai mult timp. Autoritățile par să fi așteptat ca refugiații să găsească o soluție și să fugă din țară.

De zile bune, un număr de 42 de sirieni și iranieni care nu au surse de venit și nici bani au trăit în Timișoara, sub cerul liber, la 40 de grade Celsius, în corturi din folii de plastic, fără apă sau grupuri sanitare. Nimeni nu s-a gândit să îi cazeze într-unul din sutele de corturi folosite la exercițiile de primire a refugiaților, desfășurate în toamna lui 2015 pe toată frontiera de vest.

Marele exercițiu militar din 2015 

La mijlocul lunii septembrie 2015, forțele Ministerului Apărării și Internelor au dovedit cât de repede pot interveni pentru a primi refugiații. La Lunga, în Timiș, militarii au ocupat într-o sâmbătă seara 15.000 de metri pătrați de pășune, iar în cinci ore, în regim de forță majoră, au ridicat 50 de corturi de armată. Fiecare putea găzdui, în condiții optime, 10 imigranți.

De după uluci, sătenii din Lunga își făceau cruce la mobilizarea fără precedent a forțelor: sute de militari, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră, sub coordonarea unui secretar de stat din cadrul MAI. Convoaie de mașini militare aprovizionau zona cu alimente și, prin Crucea Roșie, cu medicamente. Între timp, mai multe elicoptere survolau frontiera pentru a descoperi grupurile de refugiați.

​

„În aceste tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfă- şurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii. Totodată, forțele Ministerului Afacerilor Interne – polițiști de frontieră, reprezentanți ai structurilor de imigrări, jandarmi, polițiști și pompieri desfășoară și alte misiuni specifice, în scopul dezvoltării unui răspuns integrat la provocările actualului mediu de securitate”, arăta comunicatul transmis de MAI acum doi ani.

Până și preoții le-au vorbit credincioșilor la slujba duminicală despre mila creștină și le-au cerut să fie buni și îngăduitori cu refugiații musulmani, când va fi să vină aceștia.

Deși au venit de zile bune la Timișoara, nimeni nu le-a întins o mână de ajutor refugiaților din Siria și Iran. Au făcut foamea și s-au bucurat de caniculă, în condițiile în care nici pomeneală să li se pună la dispoziție măcar două corturi militare, pentru a se adăposti în condiții decente.

Refugiații nu vor să rămână în România

Atunci când sunt prinși trecând clandestin fâșia verde, unii dintre migranți știu să strine „azil”. Automat, polițiștii de frontieră sunt obligați să transmită mai departe cererea de azilanți politic. Dacă nu cer azil sunt expulzați înapoi în Serbia, țară din care, în majoritatea cazurilor trec la noi.

Chiar dacă cer azil, migranții nu se gândesc să rămână în România nici în 5% din cazuri. Ei știu că ajutorul social e foarte mic. În România, un solicitant de azi primește 3,6 lei pe zi, adică puțin peste 20 de euro lunar. Dacă se angajează, de asemenea, va fi prost remunerat.

În Franța, refugiaților li se garantează 343,5 euro/luna până la primirea dreptului de azil, cu posibilitatea de a locui gratuit, într-un centru de refugiați. În Finlanda primesc între 267 și 315 euro lunar, iar în Norvegia pot face munci sezoniere și primesc alocații pentru haine și produse de igienă, urmând ca după primirea azilului, statul să le plătească chiria timp de cinci ani, perioadă în care le dă și o alocație pentru cheltuieli curente. Dacă ajung în Elveția pot spune că l-u prins pe Allah de picior: aici, ajutorul social e de 1.100 euro/lună.