Românii se situează cu aproximativ 60% sub media europeană, potrivit unui studiu Gfk.

Venitul net disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări studiate: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cea mai mare putere de cumpărare medie, în timp ce Moldova, Kosovo și Ucraina se situează la polul opus.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Liechtenstein ocupă din nou primul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 67.550 de euro. Aceasta depășește cu mult valorile celorlalte țări și este de peste 4,5 ori mai mare decât media europeană. Cu 42.067 de euro de persoană, Elveția ocupă locul al doilea, la fel ca și anul trecut. Toate celelalte țări dintre primele zece clasate au, de asemenea, o putere de cumpărare semnificativ peste media europeană. Luxemburg a intrat în top trei în acest an cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, eliminând Islanda de pe locul trei, care acum ocupă locul al patrulea. Suedia face schimb de poziție cu Finlanda, coborând de pe locul al nouălea pe al zecelea.

În România, Bucureștiul conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.

Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflație. Calculele sunt realizate pe baza salariilor și a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de instituțiile oficiale.

Consumatorii își acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentație, întreținere, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, cheltuieli de transport și de consum zilnic.