Summitul UE de la Copenhaga: discuții multe, rezultate puține / sursa foto: captura video
Din cuprinsul articolului
Summitul UE de la Copenhaga a cuprins, pe agenda discuțiilor, numeroase propuneri, de la „zidul dronelor” până la utilizarea activelor înghețate ale Rusiei, dar rezultatele se lasă încă așteptate, scrie Politico.
Liderii Uniunii Europene au petrecut o zi în capitala daneză discutând despre cum să consolideze securitatea continentului. „Suntem îngrijorați – sunt foarte îngrijorat – și acum este momentul să acționăm”, a declarat prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo.
Summitul nu a mers chiar conform planului. Au fost multe discuții, dar puține rezultate concrete. Iar liderii europeni nu sunt mai puțin îngrijorați decât erau înainte.
Activele blocate ale Rusiei nu se folosesc, deocamdată
Țările UE nu au fost capabile, la Copenhaga, să aprobe un plan al Comisiei Europene de a utiliza activele blocate ale Rusiei pentru a finanța un împrumut către Ucraina.
Comisia dorește să ofere Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro, schimbând numerarul rusesc indisponibilizat din activele ajunse la scadență cu un contract de datorie personalizat cu Euroclear, instituția financiară cu sediul în Belgia care păzește depozitele.
Oficialii UE consideră aceasta o soluție inteligentă pentru a evita exproprierea acestora, lucru care ar putea încălca dreptul internațional.
Unul dintre motivele pentru care acordul nu a fost încheiat la Copenhaga este acela că unele țări, în special Belgia, trebuie să fie asigurate că planul este solid din punct de vedere juridic.
Prim-ministrul belgian Bart De Wever a fost cel mai precaut, deoarece țara sa ar suporta greul oricărei acțiuni legale din partea Rusiei.
După summit, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a încercat să asigure Belgia și alte țări reticente că, în conformitate cu planul său, activele nu vor fi confiscate și că „riscurile trebuie puse pe umerii mai largi”.
Însă asta nu a fost suficient, sau cel puțin nu încă. Următorul summit, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, ar putea fi „ziua deciziei”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa.
Summit UE Copenhaga / sursa foto: captura video
Concluzie la Copenhaga: Încă suntem responsabili de apărare
Cele două ore din program alocate pentru discuțiile despre apărarea comună au durat de două ori mai mult. În timp ce țările europene au salutat, în general, propunerile Comisiei, liderii au insistat să aibă un cuvânt mai mare de spus.
Având în vedere necesitatea unor discuții suplimentare, întâlnirile dintre cei 27 de miniștri ai apărării din blocul comunitar și principalul diplomat al UE, Kaja Kallas, vor avea loc mai frecvent, a declarat un oficial UE cu cunoștințe despre lucrările summitului de la Copenhaga.
UE trebuie să elaboreze în continuare detaliile așa-numitului „zid contra dronelor”, despre care nu s-a ajuns la un acord miercuri. Acesta va fi „un sistem anti-drone capabil să detecteze, să intercepteze și, bineînțeles, dacă este necesar, să neutralizeze rapid”, a declarat von der Leyen.
Franța și Germania și-au exprimat scepticismul față de un zid al dronelor gestionat de Comisie, în timp ce țările din sud insistă asupra unui concept mai larg, care să le protejeze și granițele.
Merz nu a reușit să stabilească agenda la Copenhaga
Cancelarul german Friedrich Merz a intrat la summit dorind să discute despre competitivitate - și a eșuat.
„Vom avea două subiecte majore de discutat: în primul rând, competitivitatea industriei europene și nivelul ridicat, prea ridicat, de reglementare din Europa”, a declarat Merz reporterilor la sosirea sa la Copenhaga.
„În al doilea rând, din păcate, va trebui să vorbim din nou despre războiul împotriva Ucrainei.”
Se pare că Merz nu se obosise să citească programul oficial al Summitului UE de la Copenhaga, care includea o sesiune despre apărare și una despre Ucraina.
Oficialii prezenți la summit nu își făceau însă iluzii că mesajul său era adaptat unui public intern. Liderul german este supus unei presiuni tot mai mari pentru a revitaliza cea mai mare economie a UE și pentru a realiza reformele ample și redresarea rapidă pe care și-a mizat candidatura electorală.
Invitația regală, mai importantă decât orice altceva la Copenhaga
Punctul final al summitului de la Copenhaga a fost dictat de o invitație la cină. Familia regală din Danemarca i-a invitat pe liderii UE la cină la ora 19:00 fix.
Această invitație a adăugat presiunea unui termen limită. Dar sesiunea privind securitatea și apărarea a durat patru ore, de două ori mai mult decât era programat, deoarece liderii au depășit punctele de discuție predefinite și răspunsurile libere.
Antonio Costa, care a prezidat întâlnirea, nu a îndrăznit să le taie microfonul liderilor europeni, având în vedere cât de sensibile au fost discuțiile, a declarat un oficial UE, care a negat că discuțiile au durat mai mult din cauza dezacordurilor dintre lideri.
Liderii au ajuns în cele din urmă la timp la cină. Doar von der Leyen, Costa și Fredriksen s-au întors la locul de desfășurare a summitului pentru a ține o conferință de presă.
Ursula Von der Leyen - Summit UE Copenhaga / sursa foto: captura video
Toți membrii clubului vor să decidă cine poate intra
Ideea lui Costa de a accelera procesul de aderare a Ucrainei la UE nu a funcționat. Dar nici asta nu a fost o surpriză.
Antonio Costa a sugerat modificarea regulilor UE, astfel încât discuțiile oficiale de aderare să poată începe cu sprijinul unei majorități calificate a liderilor, în loc să fie necesar acordul unanim.
Acest lucru a fost un eșec pentru prim-ministrul maghiar, care este liderul UE cel mai apropiat de președintele rus Vladimir Putin. Dar și alte țări, inclusiv Franța, Olanda și Grecia, s-au opus și au lăsat propunerea să se piardă.
