Europa experimentează saltul în gol, prin cea mai complexă inginerie socială din istorie- înlocuirea rasei albe cu o o populație cu totul diferită și crearea omului nou, adică a unui individ fără țară, neam, cultură, istorie sau sex bine definit. Mici semne vedem deja în jurul nostru.

Cine speră însă că lucrurile se vor opri aici, măcar în România, se înșală amarnic. Oricât de săracă și neatrăgătoare pentru imigranți ar fi, România va cunoaște și ea în anii următori o migrație de proporții. Educația sexuală îi va transforma și pe copiii noștri, iar cuplurile gay vor cere și aici dreptul de a se căsători și de a înfia copii.

Ca și comunismul, utopia democrației liberale e universală.

Scriitorul francez Renaud Camus a intuit exact care este mersul lucrurilor:

„Sunt convins că fenomenul pe care îl numesc Marea Înlocuire- schimbarea popoarelor și a populațiilor, înlocuirea etnică- este destinat întregii Europe, dar mai ales Occidentului. În ciuda grozăviei sale, acest fenomen este însă doar o parte a unei mișcări mult mai largi de înlocuire a oamenilor cu alți oameni, a popoarelor cu alte popoare, a bărbaților cu femei, a ființelor umane cu mașini, a animalelor cu lucruri. În această uriașă fabrică de carne, bietele animale nu vor vedea niciodată iarba sau cerul și, poate mai înspăimântător decât atât, vor trebui să îndure o moarte în acord cu preceptele Islamului. Înlocuirea este un tot!”

Oricât de grave și pesimiste vi se par cuvintele lui Renaud Camus, există un loc din Europa în care procesul de înlocuire a populației și de fabricare a omului nou a ajuns la proporții apocaliptice- Suedia. Această țară nordică e pe punctul de a se transforma, la propriu, din Suedia în Sumalia, preluând în numele ei sufixul îndepărtatei Somalii, de care au venit atâția imigranți.

Sub o guvernare de extremă stângă, țara s-a transformat cu o viteză nemaiîntâlnită. La începutul secolului 20, în Suedia trăiau doar 33.000 de străini, adică 0,7 la sută dintr-o populație de peste 5 milioane de oameni. În 2010, numărul celor născuți în afara granițelor țării atinsese deja 1,33 milioane de persoane.

Ceea ce a urmat a depășit însă orice așteptări. Numai în 2013, au fost primiți peste 115 mii de străini. În anii următori, numărul a crescut și mai mult, cu un vârf de 144 de mii de persoane în 2017. Ca urmare, astăzi, numărul locuitorilor veniți din toate zările lumii a ajuns la 24,1 la sută.

Efectul este vizibil cu ochiul liber. Cei care vizitează orașe precum Stockholm sau Malmo cu greu își mai dau seama că sunt într-o țară nordică, atacurile cu grenada sunt la ordinea zilei, mașinile sunt incendiate fără motiv în acțiuni care par atent planificate. Dar imigranții nu sunt singura binefacere cu care guvernele neo-marxiste au binecuvântat Suedia.

Această țara a pus în operă cu religiozitate un mod neverosimil de a face educație sexuală copiilor. În unele grădinițe, s-a renunțat la pronumele ea și el, acestea fiind înlocuite cu un pronume pentru ambele sexe. În alte instituții de învățământ, există zile în care băieții vin în fuste, iar fetele în pantaloni.

Filozofia LGBT i-a atins și pe părinți. Un cuplu a declanșat o dezbatere națională în Suedia refuzînd să spună dacă au un băiețel sau o fetiță, pe motiv că sexul e o construcție socială și copilul își va alege singur ce vrea să fie. Doar imigranții musulmani sunt reticenți la asemenea probleme progresiste. Când vor deveni majoritari, probabil vor schimba radical lucrurile.

Pe 9 septembrie în Suedia au loc alegeri. Mulți le văd ca pe ultima șansă de supraviețuire a acestei națiuni nordice. Naționaliștii, numiți Democrații Suedezi, vor fi probabil formațiunea care va câștiga cel mai mare număr de voturi față de precedentul scrutin. Sondajele le acordă 20 la sută din intenția de vot.

E prea puțin însă. Chiar dacă se vor plasa pe locul doi, Democrații Suedezi nu vor putea face nimic să schimbe destinul progresist al țării. Din păcate și pentru ei și pentru noi.

Cum spune Renaud Camus:

„Cel mai rău aspect al acestei orori care se petrece sub ochii noștri este că încă poate fi evitată. Ar fi suficient ca europenii să se trezească, să iasă din starea vegetală în care i-au adus educația al cărei scop este uitarea și industria divertismentului care provoacă stupoare. Nu văd posibilitatea, ca să-l parafrazez pe Stalin, ca o mișcare împotriva Marii Înlocuiri să aibă succes într-o singură țară. 

Întregul continent este amenințat în ceea ce privește civilizația și independența sa. Așa că, întregul continent ar trebui să se răscoale, în primul rând, împotriva acestor trădători care au făcut posibilă invazia. Dacă cineva vorbește de un război civil, se află într-o mare eroare. Lupta pe care trebuie să o ducem seamănă mai mult cu un război de independență, cu o rebeliune anticolonială. Mijloacele și scopul sunt aceleași, re-emigrarea, adică întoarcerea acasă a popoarelor care ne-au cucerit.”