Pentagon / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Conform evaluărilor Pentagonului, armata americană a utilizat interceptoare mult mai sofisticate pentru a apăra Israelul în timpul ostilităților cu Iranul decât forțele israeliene propriu-zise.
Datele arată că SUA și-au epuizat o parte semnificativă din inventarul de interceptoare avansate, folosind un număr considerabil mai mare de muniții de ultimă generație pentru protecția Israelului, comparativ cu Israelul, arată datele publicate de washingtonpost.com
SUA folosesc interceptoare avansate pentru a proteja Israelul
Trei oficiali americani, care au dorit să rămână anonimi, au subliniat că dezechilibrul reflectă gradul în care Washingtonul a preluat responsabilitatea apărarea împotriva atacurilor balistice iraniene în timpul Operațiunii Epic Fury. Aceștia au atras atenția că situația ridică semne de întrebare privind pregătirea militară și angajamentele globale ale SUA.
Potrivit oficialilor americani, Statele Unite au lansat peste 200 de interceptoare THAAD, aproximativ jumătate din stocul total al Pentagonului, și peste 100 de rachete Standard Missile-3 și Standard Missile-6 de pe navele militare din estul Mediteranei. În schimb, Israelul a utilizat mai puțin de 100 de interceptoare Arrow și circa 90 de rachete David's Sling, multe dintre ele împotriva proiectilelor mai simple provenite din Yemen și Liban.
Analiștii militari consideră aceste date drept o rară perspectivă asupra colaborării dintre SUA și Israel. „Cifrele sunt izbitoare. Statele Unite au preluat cea mai mare parte a misiunii, în timp ce Israelul și-a conservat propriile resurse”, a explicat Kelly Grieco, cercetător senior la Centrul Stimson.
Impactul asupra stocurilor și alarmarea aliaților
Deficitul de interceptoare americane a provocat îngrijorare printre aliații din Asia, inclusiv Japonia și Coreea de Sud, care se bazează pe SUA pentru descurajarea amenințărilor din partea Coreei de Nord și Chinei. „Această situație riscă să afecteze teatre de operațiuni fără legătură cu Iranul”, a avertizat Grieco.
În mod oficial, atât SUA, cât și Israelul subliniază cooperarea strânsă și eficiența sistemului multistratificat israelian. Totuși, evaluările Pentagonului sugerează că echilibrul în folosirea resurselor a fost de fapt mai favorabil Statelor Unite. Un oficial american a declarat că SUA a tras aproximativ 120 de interceptoare suplimentare și a folosit de două ori mai multe rachete iraniene decât Israelul.
Standard Missile-3. Sura foro: Wikipedia
În eventualitatea reluării ostilităților, armata americană ar putea cheltui și mai multe interceptoare, având în vedere că Israelul a scos temporar din funcțiune unele baterii pentru întreținere. „Dezechilibrul va fi probabil exacerbat dacă luptele reîncep”, a precizat un oficial al administrației americane.
Pentagonul a argumentat că resursele militare au fost folosite echitabil. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al departamentului, a declarat că interceptoarele balistice sunt doar o parte a unei rețele mai largi de apărare aeriană și antirachetă, iar ambele țări au contribuit cu sisteme avansate și avioane de vânătoare pentru protecția Israelului.
Standard Missile-6. Sursa foto: Wikipedia
Israelul și SUA: o coordonare intensă, dar tensionată
Guvernul israelian a afirmat că operațiunile Roaring Lion și Epic Fury au fost coordonate la cel mai înalt nivel și au beneficiat ambele țări și aliații lor. Colaborarea a inclus uciderea liderului suprem al Iranului și a altor oficiali iranieni de rang înalt, precum și distrugerea unor componente esențiale ale forțelor aeriene și navale iraniene.
Totuși, tensiunile au crescut între aliați, pe măsură ce războiul s-a dovedit mai complex decât anticipaseră liderii. Închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran a afectat aprovizionarea globală cu energie și a accelerat inflația. În ciuda afirmațiilor președintelui Trump despre decimarea arsenalului iranian, serviciile de informații americane estimează că Iranul deține în continuare circa 70% din stocurile de rachete anterioare războiului și că o mare parte din uraniul îmbogățit rămâne în instalațiile nucleare bombardate.
Convorbirile recente dintre Netanyahu și Trump au fost descrise ca tensionate, premierul israelian insistând pe reluarea ostilităților, ceea ce a generat îngrijorare în rândul unor oficiali americani, având în vedere presiunea asupra stocurilor de muniții. Un oficial a remarcat că Israelul „nu poate câștiga războaie singur, dar nimeni nu vede această parte a realității”.
Stocurile americane, prioritățile strategice și lecțiile războiului
Statele Unite și Israelul au stabilit un cadru de apărare balistică prin care interceptoarele de ultimă generație ale americanilor să preia cea mai mare parte a amenințărilor. Israelul s-a bazat pe sisteme mai puțin avansate, precum Domul de Fier și Praștia lui David, pentru a contracara proiectilele mai simple, păstrându-și resursele sofisticate.
Această abordare a dus la reducerea „semnificativă” a stocurilor americane, în timp ce Israelul și-a menținut capacitățile avansate. Criticii subliniază că dinamica pare să contrazică politica „America pe primul loc” promovată de Trump. Justin Logan de la Institutul CATO a remarcat că prioritățile Israelului în contextul actual par să fie mai clare decât cele ale SUA, iar lipsa de acțiune în fața semnalelor de avertizare privind stocurile americane ar fi fost surprinzătoare.
Analiștii consideră că experiența războiului a scos în evidență limitele logistice și operaționale ale ambelor țări, iar deciziile privind reluarea luptelor vor depinde în mare măsură de disponibilitatea resurselor și de reacția aliaților regionali.
