Potrivit cercetării “Puterea de cumpărare în Europa 2016”, în ierarhia europeană, primele trei poziţii sunt ocupate de Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveţia (42.300 euro) şi Luxemburg (30.248 euro), în timp ce, la polul opus, se situează Belarus, Republica Moldova şi Ucraina. 

Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană, iar în comparaţie cu anul precedent, acesta a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor. 

Ce judeţe au cea mai mare putere de cumpărare 

Raportat la nivel naţional, dintre cele 42 de judeţe din România, în Bucureşti se înregistrează cea mai mare putere de cumpărare, respectiv de 6.288 de euro/cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). În clasamentul naţional, pe locurile următoare se clasează judeţele Timiş (4.987 de euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro) şi Braşov (4.537 euro). 

Judeţele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. 

Pe de altă parte, judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România, cu o putere de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro, cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa). 

Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naţionale în cauză, aşa cum sunt raportate de Comisia Europeană.