Un nou studiu mondial privind sănătatea şi funcţionarea în timpul perioadelor de infecţie, realizat de COH-FIT, ne arată care sunt cele mai cele mai eficiente strategii de adaptare în perioada pandemiei de COVID-19.

Studiul arată că arată că, în România, exerciţiile fizice, mersul pe jos, utilizarea internetului, reţelele sociale, interacţiunile sociale la distanţă şi medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare în perioada pandemiei de COVID-19.  COH-FIT este un amplu proiect internaţional de anchetă pentru întreaga populaţie a ţărilor afectate de COVID-19. Peste 108.000 chestionare au fost completate la nivel mondial, proiectul implicând mai mult de 200 de investigatori din peste 40 de ţări. COH-FIT şi-a propus să identifice factorii de risc şi de protecţie nemodificabili şi modificabili care vor informa programele de prevenire şi intervenţie pentru întreaga populaţie şi subgrupuri vulnerabile în timpul COVID-19 şi în cazul în care apar alte pandemii.

Cum s-a realizat studiul

"Chestionarul a vizat informaţii despre starea demografică şi socio-economică, sănătatea fizică şi mentală, bunăstarea, funcţionarea, factorii emoţionali/ psihologici, comportamentali şi de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie şi strategiile individuale de coping (adaptare)", a declarat directorul medical în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" din Iaşi, Ovidiu Alexinschi.

România a făcut parte din proiectul internațional

Echipa de cercetători din România a fost formată din medicii Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Şerban Turliuc, Petru Ifteni şi Tudor Ciuhodaru. Numărul total al românilor care au participat la studiu a fost de 2.000 (la nivelul lunii mai 2020). Majoritatea respondenţilor români au avut între 28 şi 50 de ani. Au răspuns mai multe femei (80%) decât bărbaţi (20%), vârsta medie fiind similară între ambele sexe.

Care a fost impactul psihologic?

S-a constatat un impact psihologic asupra stresului, singurătăţii şi nervozităţii sau furiei. "În cazul nervozităţii, la 1/3 dintre respondenţi s-a constatat o înrăutăţire. Majoritatea respondenţilor a raportat modificări mici sau deloc în nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) şi adulţii tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronunţată a nervozităţii", a declarat Ovidiu Alexinschi.

Pentru comportamentul altruist, la aproximativ 1/5 dintre respondenţi s-au constatat îmbunătăţiri. "Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenţi au fost contactul direct personal sau interacţiunea, exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ, utilizarea mass-media, social media / interacţiunile sociale la distanţă, studierea sau învăţarea a ceva nou şi lucrul fie la/de la domiciliu sau de acasă", a constatat Ovidiu Alexinschi.

Pentru adulţii tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ şi interacţiunile sociale sau la distanţă. "Exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, reţelele sociale, interacţiunile sociale la distanţă şi medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru vârstnici", a concluzionat medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iaşi.