La trei luni de la instalarea administrației Trump la Washington și înainte de o revizuire completă a strategiei anti- ISIS, este greu de observat o diferență substanțială între abordarea noului președinte și cea a predecesorului său, Barack Obama. Donald Trump aplică o rețetă a lui Obama: va aloca mai multe resurse, mai multă agresivitate și o mai mare flexibilitate. Mai multe trupe și armament au fost trimise în Siria, iar forțele americane s-au implicat mai mult în a sprijini operațiunile aliaților, comentează jurnaliștii de la BBC.

Un exemplu al abordării de tip „Obama Plus” a fost recentul atac aerian asupra barajului Tabqa, în încercarea de a izola fieful ISIS din Siria, Raqqa.

Mai multă autonomie

Americanii au participat cu sute de luptători și au sprijinit operațiunea cu elicoptere de atac, cu artileria pușcașilor marini și cu bombardamente.

Consili-erii americani par să fie mai aproape de linia frontului – loviturile de dronă contra liderilor jihadiști sunt mai active și peste 2.500 de soldați din Divizia Aeroportată 82 sunt staționați în Kuweit, forțe de rezervă ce pot fi trimise rapid în Siria sau Irak. Toate semnalele arată că se acordă mai multă autonomie comandanților militari pentru a continua operațiunile, probabil pentru că Pentagonul are mână liberă de la Casa Albă și Consiliul de Securitate Națională. Ca urmare, și numărul civililor uciși a crescut, deși nu se poate spune exact dacă din cauza loviturilor care nimeresc ținte greșite sau din cauza creșterii ritmului de atac, ori pentru că faza finală a bătăliei pentru Mosul, întro zonă extrem de populată, a produs, inevitabil, victime.

Purtătorii de cuvânt americani susțin că nu există nicio schimbare recentă în procedurile de aprobare a atacurilor aeriene, deși oficialii irakieni sugerează altceva.

Forțe în linia I

Un purtător de cuvânt al coaliției a recunoscut că „s-a delegat autoritatea către „comandanții din teren, pentru a oferi mai ușor răspuns cererilor venite din partea forțelor de securitate irakiene, atunci când au nevoie de sprijin pe terenul de luptă”.

Forțele americane sunt acum mult mai implicate în bătălii, atât în Irak, cât și în Siria, deși încă se neagă faptul că ar fi în prima linie. Sunt implicate masiv în sprijinul logistic și de luptă, dar și în eforturile de antrenare. Așa că, cel puțin pe frontul de luptă, abordarea strategiei „Obama Plus” pare să dea rezultate. Bătălile finale pentru Mosul și Raqqa se anunță crâncene.

Întrebări fără răspuns

Nu este clar, însă, care este strategia mai generală pentru viitorul Siriei și al Irakului. Cine va ocupa teritoriile eliberate de sub controlul ISIS în Siria? Cum va alege Washingtonul între pretențiile kurzilor și cele ale aliaților turci? Cum va putea fi stăpânită influența tot mai mare a Iranului în Siria și în Turcia? Care sunt riscurile susținerii coaliției conduse de saudiți, care luptă în Yemen? Cum va putea fi guvernul majoritar șiit de la Bagdad deveni mai acceptabil pentru cetățenii săi sunniți? Cum se pot înțelege SUA cu Rusia în regiune? Lupta nu se duce doar în plan militar și diplomatic, ci și la nivelul ideologic – prin mobilizarea musulmanilor împotriva ideilor teroriștilor ISIS. Din acest punct de vedere, restricțiile de intrare în SUA și măsurile de securitate ce vizează lumea musulmană au fost insuficient explicate, iar legalitatea lor este contestată.