Contractele cu primăriile sunt încheiate în baza unei normative naționale din 1973. De obicei, o mașină de aspirat adună în șase ore trei tone de praf, iar în lipsa acestui serviciu (pe lângă alte cauze) nivelurile de PM10 și PM2,5 sunt foarte ridicate, informează green-report.ro.

În perioada 1 martie și 1 noiembrie, operatorii de salubritate desfășoară în toate sectoarele, în baza contractelor pe care le au cu primăriile, operațiuni pentru combaterea prafului – care presupun măturarea, aspirarea și spălarea străzilor. Contractele cu primăriile sunt încheiate după o directivă din 1973 („Normativ unic republican pentru activitatea de salubrizare a localităților”) – mai amintește sursa citată.

Clima în schimbare

Apoi, de la 1 noiembrie, firmele de salubritate se pregătesc cu soluție de deszăpezit și cu pluguri. Însă, în această iarnă, în București temperatura minimă a fost de -8 grade Celsius, cea maximă – de 17 grade, iar precipitațiile au fost – până acum – foarte slabe.

„În București, de aproape trei luni nu s-a mai făcut nimic, pentru că la 1 noiembrie a încetat această spălare. În schimb, clima s-a schimbat. Uite că n-a mai venit zăpada. Mai mult de atât, sunt 10 grade acum și bate soarele. Nu s-a mai făcut nimic pentru că primăriile nu dau o directivă, pentru că altfel vine Curtea de Conturi și cere banii înapoi: «Cum ai putut să speli în ianuarie, că e iarnă?». Nu se uită nimeni că sunt 10 grade afară, e soare și e praf. E un aer nerespirabil în oraș. E normal să existe praful ăsta dacă nu se face nimic. Orașul a rămas într-o situație inedită. N-are zăpadă, n-are cine reține mizeria, dar nici nu mai spălăm de trei luni. Noi, ca operatori, suntem blocați în chestia asta”, a declarat, potrivit green-report.ro, Dan Ceaușescu, director de marketing Urban SA.

Măturat mecanizat

În sectorul 6, Urban SA are patru mașini care mătură și aspiră și șase mașini care spală zilnic străzile, în perioada 1 martie – 1 noiembrie. În timpul unei acțiuni de curățare, primele merg mașinile care au două perii rotunde și care, după ce pulverizează un jet fin de apă – pentru a nu ridica praful – adună nisipul și pietrișul pe lângă bordură, care sunt apoi absorbite cu un aspirator puternic – se arată pe platforma citată.

Acest procedeu se numește măturat mecanizat. În spatele mașinilor de măturat și aspirat merg cele de spălat, cu cisterne. Acestea au câte o bară în față, cu orificii, din care ies jeturi de apă cu presiune. Jeturile din extremități sunt mai puternice și îndreptate spre rigolă, astfel încât spală pe lângă borduri și împinge apa murdară până la primul canal. Spălatul se repetă uneori și a doua și a treia zi, dacă este cazul.

Trei tone de noroi în șase ore!

Mașinile de aspirat descarcă la groapa de gunoi, la fiecare șase ore, în jur de trei tone de noroi care s-a format din praful, nisipul și pietrișul de pe carosabil, cu apă. Acest amestec este folosit ca strat acoperitor pentru deșeurile de la rampă.

„Iarna faci deszăpezire. Ne-am cumpărat sare, pe mașini am montat pluguri și stăm cu ele în parcare, când afară sunt 10 -15 grade și soare și strada e nespălată și plină de praf. E total defazat. Uite, iarna nu mai e cum era odată. Instituțiile nu se pot adapta rapid la niște situații din teren”, a mai spus Ceaușescu pentru green-report.ro.

Poluanți cancerigeni

Potrivit acestuia, situația s-ar rezolva dacă Ministerul Mediului ar face o directivă către primării. „Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Ele reprezintă un grup complex de poluanți care variază în funcție de dimensiune, formă, compoziție și origine. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Altele includ reziduuri din construcții și industrie, precum și polen și particule de sol”, se arată și pe platforma media aerlive.ro.

Particulele mai mici de aproximativ 10 micrometri, denumite PM10, și cele mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5) sunt deosebit de periculoase pentru că se pot infiltra în căile respiratorii și adânc în plămâni și să provoace probleme de sănătate, cum ar fi cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii și boală pulmonară obstructivă cronică.

Măsuri pe hârtie

Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie, Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018 – 2022 (PICA) prevede mai multe măsuri care țin de salubrizarea eficientă a străzilor:

• utilizarea metodelor mecanice de spălare, maturare, aspirare;
• eliminarea utilizării suflantelor si a măturătorilor stradali;
• înlocuirea sistemului de stropire stradală cu spălarea stradală pentru îndepărtarea eficientă şi completă a prafului;
• spălare stradală la topirea zăpezii şi în condiții de secetă este aplicabilă pentru 2.464 km de străzi din capitală.

În luna ianuarie, stația Ministerului Mediului de măsurare a calității aerului de la Universitate, a înregistrat nouă zile de depășiri zilnice pentru PM10, în condițiile în care limita pentru depășirile zilnice/pe an este de 35 de zile, semnalează aerlive.ro. Mai mult, stația independentă de la Universitate a înregistrat opt depășiri zilnice în primele 20 de zile ale anului.

Te-ar putea interesa și: