Spiritele s-au încins în NATO. Cuvintele lui Donald Trump din weekendul trecut, în care l-a încurajat pe Vladimir Putin să invadeze acele țări care nu contribuie la cheltuielile de 2% pentru apărare, au înfuriat chiar și pe cineva atât de temperat cum este Jens Stoltenberg, care a avut deja de-a face cu Trump în timpul primului său mandat la Casa Albă.

Dar, în timp ce amenințările de a lăsa țările europene în aer au fost o constantă în timpul mandatului precedent al lui Trump, ele capătă acum o nouă dimensiune după războiul din Ucraina, care va împlini în curând doi ani. Încurajarea lui Putin este din ce în ce mai aproape de țările de pe flancul estic al NATO.

"Descurajarea este în mintea adversarilor noștri. Nu trebuie să lăsăm loc pentru calcule greșite sau neînțelegeri la Moscova cu privire la voința noastră, angajamentul nostru și hotărârea noastră de a proteja toți aliații", a spus secretarul general al NATO, care a reamintit, în repetate rânduri, că și securitatea Statelor Unite depinde și de restul aliaților.

Stoltenberg: SUA nu au purtat niciodată un război singure

Stoltenberg a susținut că menținerea puternică a Alianței militare este în "interesul național al Statelor Unite", care "nu au purtat niciodată un război singure". Organizația militară se bazează pe binecunoscutul articol 5 al apărării reciproce prin care un atac asupra unuia dintre aliați provoacă un răspuns al tuturor. Unul pentru toți și toți pentru unul este principiul pe care Trump îl pune acum sub semnul întrebării, care subminează bazele legăturii transatlantice de la al Doilea Război Mondial.

Este adevărat că Statele Unite se plâng de ceva vreme că europenii nu investesc suficient în apărare și reproșurile au început pe vremea lui Barack Obama în Biroul Oval. Tocmai după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 de către Rusia, aliații s-au angajat să cheltuiască 2% pentru apărare în următorul deceniu. După invadarea Ucrainei, șefii de stat și de guvern au decis, în iulie anul trecut, că acest obiectiv ar fi un minim și un plafon, scrie larazon.es.

În prezent, doar unsprezece membri ai Alianței îndeplinesc acest obiectiv, dar Stoltenberg a anunțat că anul acesta această cifră va ajunge la 18. De altfel, miercuri, Germania a asigurat că cheltuielile sale pentru Apărare vor ajunge la 2%, cifră la care nu a mai fost atinsă de la Războiul Rece și care confirmă militarizarea Uniunii Europene.

Rusia cheltuiește 6% din PIB în sectorul militar

Trump a menționat întotdeauna Berlinul pe lista țărilor care nu plătesc, înțelegând că poziția sa economică de locomotivă europeană nu corespundea cheltuielilor sale militare. Spania se află în josul listei aliaților cu 1,3% și este de așteptat să ajungă la 2% în 2029. Potrivit datelor furnizate de secretarul general al NATO, anul trecut aliații europeni și Canada și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu 11%, cifre record. Cu toate acestea, se estimează că în prezent Rusia cheltuiește 6% din PIB în sectorul militar.

Stoltenberg a făcut aceste declarații înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării care avea loc joi în capitala comunității pentru a aborda necesitatea de a continua înarmarea Ucrainei și de a crește capacitatea europeană de producție de arme, în special muniție. Ultimele zile au fost caracterizate de diferite avertismente cu privire la posibilitatea extinderii conflictului.

Un raport al serviciilor secrete ale Estoniei publicat marți avertizează asupra unui posibil atac asupra unei țări NATO în următorii zece ani. Vinerea trecută, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a asigurat că Putin ar putea ataca o țară NATO în 3 sau 5 ani și a cerut întărirea apărării aeriene. De asemenea, amiralul olandez Rob Bauer le-a cerut țărilor europene să fie pregătite pentru război și să ia în considerare recrutarea în următoarele două decenii.

În ciuda acestor mesaje, Stoltenberg a precizat clar că "deși pacea nu poate fi considerată ceva de la sine înțeles", nu există o "amenințare iminentă împotriva vreunui aliat al NATO". (Traducerea- Rador)