Statele UE, divizate în privinţa crizei ucrainene

Statele UE, divizate în privinţa crizei ucrainene

Germania, Franţa şi Italia au anunţat că sunt dispuse să impună noi sancţiuni Rusiei, din cauza invaziei din Ucraina, scrie EUObserver.

Vorbind în faţa jurnaliştilor de la Berlin, cancelarul german Angela Merkel a precizat că summitul UE de la Bruxelles, din acest weekend, va lua în discuţie o reacţie la “prezenţa tot mai mare a soldaţilor ruşi” în Ucraina, în ultimele zile. “Am spus în mod repetat că orice nouă escaladare va conduce inevitabil la o discuţie despre noi sancţiuni”, a spus ea.

Biroul cancelarului a adăugat că Merkel l-a sunat pe Barack Obama, în aceeaşi zi, şi cei doi “au căzut de acord că acest comportament al Rusiei nu trebuie să rămână fără consecinţe”.

Preşedintele francez Francois Hollande, într-un discurs în faţa ambasadorilor francezi, a spus că incursiunea rusă este “intolerabilă şi inacceptabilă”, notând că sancţiunile UE ar trebuie “să crească, dacă Rusia continuă să escaladeze conflictul”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Premierul Italian Matteo Renzi, care a discutat la telefon cu liderul rus, Vladimir Putin, a precizat, într-un comunicat, că “acţiunile Rusei reprezintă o escaladare intolerabilă, ale cărei consecinţe vor fi foarte grave”.

Germania, Franţa şi Italia au blocat, în trecut, acţiunile mai dure ale UE la adresa Rusiei, din cauza intereselor lor comerciale, iar Merkel a declarat, săptămânatrecută, că ar fi dispusă să facăunele concesii Acordului de Liber Schimb UE-Ucraina, dacă Putin se retrage.

SUA, Marea Britanie, Estonia, poziţii ferme

 Alţi lideri, mai hotărâţi, au făcut, de asemenea, declaraţii zilele acestea.

Obama le-a spus jurnaliştilor, la Washington: “Nu vom avea o acţiune militară pentru a rezolva problema ucraineană. Facem tot ce putem să mobilizăm comunitatea internaţională pentru a pune presiune pe Rusia”. În consultările cu aliaţii şi partenerii europeni, ne aşteptăm să fie adoptaţi noi paşi, a explicat liderul de la Casa Albă.  

Prim-ministrul britanic David Cameron a afirmat: “Cerem Rusiei să aleagă o altă cale…dacă acest lucru nu se întâmplă, fără îndoială vor exista noi consecinţe”.

Preşedintele Estoniei, Toomas Ilves, a numit acţiunile Rusiei “un război nedeclarat” contra Ucrainei, adăugând că “aliaţii occidentali ar trebui să cadă de acord asupra necesităţii de a interveni într-un mod mai hotărât”. Criticile s-au făcut auzite şi la Consiliul de Securitate al ONU, la New York. Ambasada germană la ONU a precizat că toţi cei 15 membri ai acestui Consiliu, “cu excepţia Rusiei, au condamnat recenta escaladare militară a conflictului”.

Alexis Lamek, ambasadorul francez la ONU, a spus că “acţiunile Rusiei nu vor fi tolerate”, iar Samantha Power, diplomatul american acreditat la Naţiunile Unite, a adăugat: “Cea mai important întrebare pentru noi acum nu este ce vom spune Rusiei, ci ce vom putea face pentru ca Rusia să ne asculte”. Ea a precizat că actualele sancţiuni economice au afectat şi SUA şi UE, dar “dacă acestea nu existau, pagubele produse de încălcarea ordinii internaţionale de către Rusiei sunt mult, mult mai mari”.

Ambasadorul lituanian la ONU, a cărui ţară a solicitat reunirea Consiliului de Securitate al ONU, a declarat că răspunsul Vestului, până acum, la “atacul înfiorător al Rusiei contra Ucrainei” a fost ca cel al poveştii despre adaptabilitate, cu broasca pusă la fiert (ea se poate adapta la temperatura mediului şi va muri pentru că nu va sări afară din oală, cînd apa se încălzeşte treptat, spre deosebire de cazul în care este pusă direct în apă fiartă -  n.r.).

În schimb, emisarul rus la ONU, Vitalie Ciurkin, s-a declarat “şocat” de criticile venite din partea colegilor săi din statele membre ale Naţiunilor Unite, susţinute de “o realitate distorsionată”. El a acuzat Consiliul de Securitate că încearcă să spele crimele făcute de armata ucraineană şi a cerut SUA să nu se mai implice în “treburile interne ale statelor suverane”.