Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Statalitatea Țării Românești e consfințită cu sânge între 9 și 12 noiembrie
Statalitatea Țării Românești e consfințită cu sânge între 9 și 12 noiembrie

Statalitatea Țării Românești e consfințită cu sânge între 9 și 12 noiembrie

Consecinţele biruinţei lui Basarab I asupra oastei de invazie a lui Carol Robert al Ungariei, au fost imediate, dar şi de durată. Pe câmpul de luptă din 9-12 noiembrie 1330 a fost consfinţită existenţa sa de sine stătătoare.

Carol Robert s-a încoronat la Alba Regală, în 1310. Basarab I s-a străduit să aibă, în principal, o politică de apărare faţă de regatul Ungariei, ţelul strategic de căpetenie, dovedită de documentaţia istorică, nefiind altul, decât asigurarea existenţei de sine stătătoare a Ţării Româneşti, neatârnarea sa politică.

Încă din anii 1315/1319-1321/1322, în ochii regelui Angevin, Basarab I era considerat un inamic principal. „Problema Mehadiei” prefigura, indiscutabil, problema Severinului şi chiar a întregii Ţări Româneşti. Regele Ungariei a făcut ameninţări, a recurs la presiuni; Basarab era considerat infidel faţă de coroana ungară, altfel nu se explică măsurile luate de rege la Mehadia.

S-a recurs şi la tratative, prin soliile unui anume Martin, comite de Sălaj, pe care le dusese „în mai multe rânduri, la Basarab, voievodul nostru (nostrum) al Ţării Româneşti, unde şi-a îndeplinit slujba soliei sale în chip credincios şi vrednic de laudă”.

Acesta este izvorul care, primul pe scara timpului, îl menţionează pe Basarab I ca voievod al Ţării Româneşti, iar, pe de altă parte, tot primul care îl arată pe domnul din Argeş ca vasal (nostrum) al lui Carol Robert. Severinul era atunci în mâinile voievodului român.

Carol Robert își ia țoale de supus

Regele Carol Robert îşi mobilizase oastea în Banat, posibil la Timişoara sau la Mehadia, mai aproape de ţinta imediată, care era cetatea Severinului.

Potrivit „Cronicii pictate”, ocuparea Severinului a avut loc în septembrie 1330, fiind instalat ca ban Dionisie Szecsi.

Încurajat de uşurinţa cu care a pătruns pe la Severin, dar şi sfătuit de promotorii politicii dure faţă de Basarab voievodul, regele Ungariei s-a aventurat către Argeş.

Nu se cunoaşte traseul urmat de oastea regală în interiorul Olteniei, dar se poate presupune că a mers de-a lungul zonei subcarpatice, posibil prin culoarul depresionar Tismana – Târgu Jiu – Horezu, iar apoi, prin Vâlcea şi peste Olt, direct la Argeş.

Extenuată şi constant hărţuită de oamenii lui Basarab I, oastea lui Carol Robert a ajuns în faţa Argeşului, unde şi-a organizat tabăra.

Luptele s-au desfăşurat între 9 şi 12 noiembrie 1330, după cum precizează „Cronica pictată”. Dezastrul oastei de invazie a fost semnificativ, armata lui Basarab reuşind o captură impresionantă. În vâltoarea luptei, regele a scăpat, îmbrăcat în hainele unui credincios al său.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric

Publicat in categoriile: Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: