Editura Evenimentul si Capital

Ștampila lui Iohannis și Degetul lui Dumnezeu

Autor: | | 4 Comentarii | 14715 Vizualizari

Este cea mai grosolană palmă trântită pe obrazul ridatei noastre democrații din 1989 încoace. Nu există batjocură mai mare pentru români, în ultimii 30 de ani, decât ștampila lui Iohannis strivită pe buletinul de vot duminică, la 19.30, într-o secție din Sibiu, cu doar o oră și jumătate înainte de închiderea urnelor.

Șeful statului nu a votat sâmbătă dimineața, asemenea celorlalți politicieni, nici de-a lungul primei zile, nici duminică dimineața, ci abia seara târziu, când devenise evident că nu se va atinge pragul necesar de prezență. Când a fost clar că boicotul reușise. A votat singur, fără nevastă, afișându-și rânjetul său tradițional de tablă spartă.

De fapt, a fost un dos de palmă. Lovitura întoarsă (jart-part), după prima scatoalcă, din 21 octombrie 2016, când Iohannis îi făcuse „fanatici religioși” pe cei peste 3 milioane de semnatari ai cererii de schimbare a constituției.

Votul la mișto al lui Iohannis este mai criminal decât mineriadele. Șeful statului de atunci se folosea de un grupuscul social pentru a nimici orice formă de opoziție democratică, fie ea politică sau civică. Cel de acum discreditează democrația însăși, luând în bășcălie singura inițiativă politică a poporului de după 1989.

Am mai scris aici că tumultul care zvârcolește România de pe la jumătatea anilor 2000 este rezultatul războiului dintre două tabere rivale. Una, Stânga Naționalistă, pe care am numit-o generic „PSD”, își are originile în eșaloanele doi și trei ale nomenclaturii PCR și Securității. A doua, Stânga Internaționalistă, pe care am numit-o generic „Bruxelles”, își are obârșia în structurile politice, culturale și ideologice globaliste. Fiecare dintre aceste tabere, bande, găști, caută să pună mâna pe țară și să elimine concurența celeilalte.

Referendumul pentru Familie confirmă cu vârf și îndesat afirmația mea că România a ajuns un front pe care se confruntă cele două curente istorice ale Stângii.

Neînduplecate până la ferocitate, când vine vorba de bătălia pentru bunuri și chestiuni palpabile (gena materialismului strămoșesc al lui Marx s-a transmis la ambele tulpini), Stânga naționalistă și Stânga internaționalistă se găsesc brusc de aceeași parte a baricadei când e vorba de valorile morale. Și atunci se aliază.

Votul la mișto al lui Iohannis, care a pus capac referendumului, se leagă „genetic” de modul voit catastrofal în care PSD a organizat consultarea populară. Aceeași batjocură.

Când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a aterizat la București, pe 17 septembrie, explicația oficială, a participării la Reuniunea Celor Trei Mări, a mulțumit pe (aproape) toată lumea. Nimeni nu a catadicsit să facă vreo legătură cu faptul că vizita survenea la doar cinci zile de la aprobarea în Parlament a organizării Referendumului.

Eșecul lui Juncker de a se întâlni cu Dăncilă la aeroport a fost denaturat de mașina de zgomote a presei, deși împleticirile bruxellezului de la coborârea din avion arătau clar că Bachus, nu Cronos era vinovat de incident.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI