UNJR a trimis mai multe propuneri legislative pe care le-a trimis Ministerului Justiției. Dana Gârbovan, președinta UNJR, a solicitat CSM ca racolarea sau tentativa de recolare a magistratilor de către servicii să fie pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 ani. De asemenea, UNJR a propus că şi comisiile parlamentare de control a serviciilor să poată verifica dacă acestea au acoperiţi în justiţie sau nu.

“Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 că lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.”

Pedeapsa aplicată lucrătorilor serviciilor de informaţii vine că şi completare la interdicţia care deja îi priveşte pe magistraţi şi personalul auxiliar, cărora le este interzis să fie lucrători operativi ai serviciilor de informaţii.

Astfel, art. 7 alin. 1 din Legea 303/2004 prevede: “Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

Mai mult, UNJR a mai propus că, “în cazul în care infracţiunea [de racolare a unui judecător, procuror sau personal auxiliar] este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei pentru acesta se majorează cu jumătate“.

De asemenea, “tentativă (de racolarea a unui magistrate) se pedepseşte“.

Dat fiind că serviciile de informaţii sunt structuri piramidale, fapta superiorului la instigarea căruia se racolează sau încearcă să se recoleze un magistrat este mai gravă că şi cea a lucrătorului din serviciu, motiv pentru care trebuie pedepsită pe măsură.

Art. 7 alin. 2 din Legea 303/2004, în formă modificată de ministrul justiţiei, prevede că “Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.”

UNJR a propus, în plus, că “verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT şi Comisiile din Parlament de control a serviciilor, anual, din oficiu, sau ori de câte ori aceste autorităţi sunt sesizate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele de judecată sau judecătorul sau procurorul vizat.

Serviciile de informaţii sunt obligate să pună la dispoziţia comisiei toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens.”

Impunerea unei sancţiuni lucrătorilor din serviciile de informaţii şi superiorilor acestor care încearcă să racoleze un magistrat este una dintre propunerile noi de modificare a legilor justiţiei făcute de UNJR.

Cum deja a afirmat public, UNJR este de acord cu o parte din propunerile de modificare a legilor justiţiei făcute de ministrul justiţiei Tudorel Toader. Există însă şi propuneri care vor avea efecte contrare celor dorite, motiv pentru care UNJR a venit cu soluţii alternative sau de îmbunătăţire a acestora.

În plus, aşa cum deja a anunţat, UNJR a propus noi modificări, una dintre ele fiind şi această privind ofiţerii acoperiţi, în felul acesta asigurându-se o mai bună protecţie a justiţiei faţă de influenţă sau interferenţele serviciilor de informaţii.

“Vechea reglementare, care impunea interdicţii de partea magistraţilor de a nu fi acoperiţi, nu impunea însă nici o pedeapsa pentru cei din servicii care racolau sau încercau racolarea şi nici nu oferea mijloace efective de control, făcându-o pur formală, lucru dovedit de faptul că de doi ani situaţia verificării acoperiţilor din justiţie nu este clarificată“, a spus judecător Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

“UNJR consideră că legile justiţiei necesită o aducere la zi, motiv pentru care este important să discutăm deschis despre problemele şi provocările din justiţie, iar prin efort comun să găsim cele mai bune soluţii legislative pentru a le rezolva“, a concluzionat Dana Gîrbovan.