Dumitru Miron, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei responsabil pentru învăţământul superior, punctează neregulile majore de la Universitatea particulară „Spiru Haret“.

Absolvenţii specializărilor neautorizate sau neacreditate pentru forma de învăţământ la distanţă de la Universitatea „Spiru Haret“ pot întâmpina probleme la angajare.

Diplomele lor nu sunt recunoscute de Ministerul Educaţ iei, ne-a declarat, într-un interviu, Dumitru Miron, secretarul de stat pentru învăţământul superior. În urma dezvăluirilor EVZ de săptămâna trecută despre lipsa autorizării provizorii sau a acredită rii unor specializări de la forma de învăţământ la distanţă (ID) a Universităţii „Spiru Haret“, zeci de studenţi s-au arătat revoltaţi de practicile conducerii instituţiei.  Deşi situaţia complicată a studenţilor de la „Spiru Haret“, forma ID, durează de câţiva ani, abia acum un oficial al ministerului declară că vina aparţine exclusiv conducerii universităţii. Reprezentanţ ii „Spiru Haret“ nu au dorit să comenteze acest subiect. EVZ: Domnule Miron, o universitate are dreptul să organizeze cursuri de învăţământ la distanţă la specializări pentru care nu are nici autorizare provizorie, nici acreditare, dar care sunt certificate pentru cursuri la zi? Dumitru Miron: Încă din 2004 s-a adoptat o hotărâre de guvern care a stabilit condiţiile în care se poate acredita învăţământul la distanţă (ID). Nu poţi să spui că dacă ai acreditare la zi, unde poţi să lucrezi cu creta pe tablă, automat poţi să faci şi cursuri la distanţă. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o specializare să fie certificată pentru ID?  În primul rând, universitatea trebuie să creeze un departament special pentru ID. Apoi, să depună un dosar la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) pentru a primi certificare pentru această formă de învăţământ.

ID-ul presupune o mai mare densitate de suport logistic electronic. Universitatea „Spiru Haret“ spune că dispune de 4.000 de calculatoare. Eu întreb dacă sunt suficiente pentru 140.000 de studenţi la ID, formă de studiu care presupune ca, întrun interval temporar, toţi studenţii să fie în conexiune informatică cu furnizorul de curs. În plus, o universitate nu poate şcoli mai mulţi studenţi decât are condiţii pentru cursuri. Rectorul Aurelian Bondrea declară că universitatea are peste 200.000 de studenţi.

Toate universităţile de stat din România, şi sunt 54, au 223.000 de studenţi la zi, finanţate de la buget, şi în jur de 180.000 de studenţi la cursurile cu taxă. Toţi sunt deserviţi de 25.000 de cadre didactice şi de baza materială cumulată a tuturor celor 54 de universităţi. Studenţii ar trebui să se întrebe dacă „Spiru Haret“ poate să şcolarizeze măcar jumătate dintre ei. În afară de „Spiru Haret“, au mai fost şi alte universităţi care s-au împotrivit noilor reglementă ri privind ID-ul? Nu. Cârteli, nemulţumiri au fost. Dar toate celelalte s-au conformat. Sunt 117 universităţi acreditate sau autorizate parţial. Absenţa acreditării sau a autoriză rii parţiale a unei specializări pentru o anumită formă de studiu înseamnă că acele specializă ri nu întrunesc condiţiile necesare?  Sunt două motive. Prima cauză e că universitatea n-a aplicat. N-a depus dosarul, nu poate şcolariza. A doua situaţie este că a depus dosarul, iar ARACIS l-a respins. Şi care a fost situaţia în cazul „Spiru Haret“? În cazul „Spiru Haret“, până în anul 2004, au depus dosarul şi pentru învăţământul la distanţă. Şi la 5 sau 6 specializări au obţinut autorizare. După care, au hotărât să nu mai depună. De ce? Nu ştiu. E autonomie universitară. Dar faptul că acum contestă o hotărâre de guvern pe care au acceptat-o până în 2004, având în vedere că au depus dosare pentru autorizare şi acreditare la ID, e contradictoriu. Deci, din anul în care regulile pentru ID s-au schimbat, „Spiru Haret“ a încetat să mai depună dosare pentru această formă? Este posibil să fi considerat că nu mai întrunesc condiţiile şi atunci au luat-o de capul lor. Dar nu se poate. Sunt hotărâri de guvern şi trebuie respectate dacă vrei să fii un furnizor de educaţ ie. Nimeni nu e mai presus de lege. Nici măcar domnul Bondrea!

PRACTICĂ NELOIALĂ Dreptul se face în viteză „Spiru Haret“ este singura universitate din ţară unde Facultatea de Drept durează trei ani, potrivit secretarului de stat Dumitru Miron.   Acesta a declarat că reprezentanţii universităţ ii citează legea trunchiat, omiţând articolul conform căruia durata studiilor pe domenii şi specializări este stabilită de Ministerul Educaţiei.  „Dintotdeauna s-a stabilit că la Drept sunt 4 ani, respectiv 240 de puncte de credit. Noi nu putem să scoatem pe piaţă două categorii de absolvenţi pentru că vor avea probleme în magistratură“, a explicat Miron. Practica universităţii este considerată neloială, susţine secretarul de stat: „Poate fi o ofertă mai atractivă pentru candidaţi, care pot fi amăgiţi că pot obţine acelaşi produs făcând mai puţin şi pe mai puţini bani“.   Faptul că rectorul Universităţii „Spiru Haret“, Aurelian Bondrea, invocă Procesul Bologna sau universităţile Cambridge sau Sorbona este deplasat, potrivit secretarului de stat.   „Dacă în Germania sau în Franţa sunt trei ani la Drept, nu înseamnă că noi putem invoca legea lor şi încălca legea noastră“, spune acesta. CURSURI DA, LICENŢĂ BA Studenţi acreditaţi doar de Bondrea Ce pot face studenţii care s-au înscris la facultate fără să ştie că specializările alese nu au fost certificate pentru ID? Avem două categorii. Studenţii care s-au înscris anul trecut sau acum doi ani la specializări necertificate, după hotărârea de guvern din 2004, au o problemă. Dacă te înscrii la un program de studii necertificat, nu devii student potrivit legii.

Absolvenţii nu au o problemă, pentru că cei care au terminat deja erau sub alte reglementări. În cazul celor înscrişi anul acesta, este opera- ţională hotărârea de guvern din 2007. Dacă specializarea la care s-au înscris nu are autorizare provizorie sau acreditare pentru forma de studiu pe care şi-au ales-o, atunci ei nu sunt recunoscuţ i ca studenţi.

Care este diferenţa între autorizare provizorie şi acreditare? Autorizarea provizorie este o etapă preliminară acreditării. Când o universitate depune un dosar, ARACIS îl verifică şi, dacă se constată că sunt îndeplinite nişte condiţii de bază, primeşte autorizare de funcţionare provizorie. Două sau trei promoţii de studenţi trebuie să dea licenţa şi să se întrunească un număr de promovaţi. După ce îndeplineşte toate condiţiile cerute, primeşte acreditare. Contează pentru un student dacă specializarea pe care o urmează este acreditată sau doar autorizată parţial? În ce priveşte studentul şi drepturile lui, nu este nicio diferenţă între autorizare şi acreditare. Singura diferenţă pentru student este că universităţile acreditate pot da singure licenţă numai la specializările acreditate. Pentru specializările autorizate provizoriu trebuie să dea fie la o altă universitate, fie la aceeaşi instituţie, dar la o specializare acreditată într-un domeniu înrudit.

Dacă o specializare are acreditare pentru la zi şi doar autorizare parţială pentru ID, cei de la ID pot da licenţa la zi? Sigur. Studentul nu are nicio problemă în acest caz.  Dar dacă o specializare este acreditată pentru cursuri la zi, în timp ce pentru ID nu are nici acreditare, nici autorizare parţială, pot da studenţii de la ID examenul de licenţă la zi? Nu, pentru că aici nu putem vorbi despre studenţi. Acea specializare nu are voie să înmatriculeze studenţi.

Dar „Spiru Haret“ a înmatriculat deja studenţi la ID pentru specializări necertificate. Atunci încalcă legea şi nu e nimic de discutat. E ca şi cum ne-am apuca să practicăm avocatura fără să fim membri ai Baroului. Acei studenţi s-au înscris deja… Au fost înşelaţi de universitate şi este o relaţie contractuală între un beneficiar de produs educaţional şi un prestator care-i oferă, cu patina de legalitate, ceva ce nu e conform legii. Eu sunt obligat să respect legea, domnul Bondrea este obligat să respecte legea. Nu ne place, facem demersurile legislative şi o modificăm. Dar până atunci n-am ce face. Nici mie, când mă grăbesc, nu-mi place să stau la semafor. Pot să invoc faptul că am vorbit cu primul-ministru să abroge Codul Rutier şi să trec pe roşu? Nu pot CV Cine este Dumitru Miron Numit secretar de stat pentru învăţământul superior în ianuarie 2005 de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, Dumitru Miron este doctor în ştiinţe economice, specializarea relaţii economice internaţionale, din anul 1993. Din 1998, Miron este profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucureş ti. Între 2000 şi 2004 a fost prorector al acestei instituţii de învăţământ, funcţie în care a fost reales în mai 2004 şi pe care o ocupă şi în prezent. CONTROL îN „IMPERIUL ACADEMIC“ „Vom cere o evaluare a programelor de studii de la «Spiru Haret»“ Ce consecinţe au de suportat cei cărora li se dau totuşi diplome de licenţă, deşi termină programe de studii necertificate? Ministerul Educaţiei nu recunoaş te decât diplomele obţinute în condiţiile legii. Dacă obţine o astfel de diplomă, va avea probleme. La ce fel de probleme vă referiţi? Se va duce la un angajator şi îşi va depune dosarul. Angajatorul, un minister, Banca Naţională, o firmă, se va adresa ministerului şi ne va întreba dacă diploma respectivă este valabilă.

Ministerul va spune că diploma nu există, iar candidatul nu se va putea angaja. Dacă va aplica în străinătate, la o firmă sau la un masterat, nu va putea să se înscrie până ce instituţia specializată nu va spune că diploma sa e conformă. Va avea surpriza să i se spună că nu e.

Universităţile folosesc un tertip, şi anume trec studenţii înmatriculaţ i la ID, la specializări neautorizate, la zi, ca să poată da licenţa. Îi trec în mod ilegal. Ca să te poţi muta dintr-o cameră în alta trebuie să fi avut acces în clădire. Nu poţi să intri pe coş decât dacă eşti Moş Gerilă. Trebuie ca din anul întâi până la sfârşit să fi fost înmatriculaţi la zi ca să poată să susţină examenul la zi.

Sau să fi fost înmatriculaţi la ID, dar legal, la o specializare autorizată sau acreditată. E o problemă pentru că pentru cursuri de zi este necesară admiterea.

Bun, universităţile pot să facă admitere cu probe sau pe bază de dosar, dar nu se poate face transferul dacă nu au fost la admitere. Tertipul acesta trebuie verificat de ARACIS, pentru că o universitate nu poate şcoli mai mulţi studenţi decât are condiţii pentru cursuri de zi. Ce mijloace de intervenţie are ministerul? Ministerul coordonează şi controlează sistemul, conform legii. Poate trimite comisii de audit, poate trimite comisiile sale de control, poate să apeleze la ARACIS, la instituţii de evaluare.

În cazul situaţiei actuale de la „Spiru Haret“, veţi cere un control la această universitate? Luând notă de toate aceste probleme, vom putea cere o evaluare. ARACIS poate să se ducă să facă această evaluare la finele căreia vom putea decide ce este de făcut.

Am înţeles că aţi „putea“. Dar veţi face acest lucru? Sigur că da. Dată fiind sensibilitatea problemei, ne propunem să solicităm ARACIS o evaluare a programelor de studii la Universitatea „Spiru Haret“ pentru a avea o radiografie corectă asupra stării de fapt de acolo.   În funcţie de rezultatele acelei evaluări, vom lua măsurile care se impun. ARACIS poate propune să dea răgaz de un an să rezolve situaţia. Dacă aceste recomandări nu se îndeplinesc, ARACIS poate propune retragerea acreditării universităţii sau a unor specializări.   În cazuri extreme, se înaintează proiect de lege pentru desfiinţarea universităţ ii. Acel proiect se duce în parlament. Prin lege s-a înfiinţat, prin lege se poate desfiinţa