Directorii subordonați lui Călin Mitică dădeau bani grei și atenții unor înalți funcționari angajați la firme de stat, pentru ca societățile milionarilor să câștige contracte publice sau pentru protecție.

Detalii inedite apar în referatul procurorilor DNA, prin care s-a cerut arestarea milionarului Călin Mitică, patronul companiei Transferoviar, și a altor șase persoane. Judecătorii au respins cererea, dar procurorii DNA au contestat sentința.

Complicii

Potrivit DNA, mituirea funcționarilor era făcută de trei apropiați ai lui Mitică: Kinga Mădărășan- director general Transferoviar, Adriian Ștefan –director infrastructură Transferoviar și Dumitru Bărbăcuți- director general Remarul 16 Februarie. „Beneficiarii” erau: Georgel Mihuț -directorul Salinei Ocna Dej, Teodor Gavriș - director Tracțiune CFR Călători, și Laurențiu Seceleanu - director CFR Galați.

Prețul corupției

Mita era dată sub diverse forme. De exemplu, Seceleanu a primit de la Adriian suma de 25.000 de lei într-o parcare a unui supermarket. Soția directorului CFR, Liliana Seceleanu, a fost angajată la Tranferoviar și a încasat salariu timp de un an. De regulă, șefii cei mari erau plătiți pentru serviciile lor prin virament bancar, iar plata se făcea în conturile unor firme controlae de rude.

Alte cazuri. Potrivit DNA, Sorin Trandafirescu, director CFR Călători, a primit un abonament conținând 10 călătorii dus - întors, cu avionul, pe relația București-Iași, în valoare totală de 1.870 euro. De asemenea, Elena Lucia Tănasă, director Comercial la Salrom SA, a primit bijuterii de peste 10.000 de lei. Lipsa de contracte o făcea pe Mădărășan să fie activă în discuțiile cu oficialii statului, principalul concurent al Transferoviar fiind compania de stat CFR Marfă: „Luni vin eu la București și încep să-mi fac eu treburile. Că așa dacă stăm, rămânem fără chiloți și fără șosete. În halul ăla îi povestea, știi, și nu am chef să stau până am revelația că eu nu am ce transporta, trebuie văzut despre ce este vorba, ce se întâmplă și cum ne putem un pic gestiona”.

„Spui că vii din partea mea și atât”

Șeful CFR Galați, Laurențiu Seceleanu, este acuzat că a luat mită și un sejur la Poiana Brașov – pentru fiica și ginerele său, Alina și Florin Andrei. Discuția despre cazare este între ginere și Adriian Ștefan, director la Transferoviar.

Adriian: Bună ziua! Ce faceţi?

Florin: Ce să fac? Bine!

Adriian: Te duci la munte joi?

Florin: Aşa vroiam, dacă… Adriian: Cum intri Poiană mergi până capăt spre gondolă, Hotel Edelweiss, este după Şura Dacilor. Ştii ceva pe acolo?

Florin: Da, da, ştiu unde-i Şura Dacilor.

Adriian: Aşa! De la Şura Dacilor tot mergi înainte spre gondolă şi e la al doilea sau al treilea hotel pe dreapta.

Florin: Am înţeles.

Adriian: E din sticlă tot aşa frumos, cu foarte multe flori, e foarte frumos hotelul şi spui că vii din partea mea şi atât.

Florin: Am înţeles.

Adriian: Da?

Florin: Da!

Adriian: Vrei cu masă, cu tot asigurat sau…?

Florin: Cum ziceţi, dacă e posibil. Imediat după cazare, Florin i-a trimis un mesaj telefonic lui

Adriian: „Acum am ajuns, totul e OK și foarte frumos! Mulțumim!”.

„Îi plătim, în fi ecare an, câte două concedii”

Kinga Mădărășan a discutat cu o amică, Rozika - parteneră de afaceri din Ungaria - despre mituirea directorului Georgel Mihuț, prin oferirea unor concedii.

Rozika: Îmi pare rău că n-aţi putut merge la Barlangfurdo, pentru că este una dintre splendorile Europei, dar sper că aţi avut condiţii bune de cazare.

Kinga: Totul a fost super Rozika, am stat puţin, am cinat, neam culcat şi a doua zi am mers mai departe.

Rozika: M-am străduit să aleg un loc de cazare, pentru că oferta este foarte generoasă, care să corespundă şi poziţiei directorului de la cealaltă firmă.

Kinga: Ooo! Ne scuturăm rufele în public şi ne plimbăm cu nasul pe sus, mai mult decât este necesar.

Rozika: Ştiu. Noi nu suntem aşa, dar m-am străduit şi aşa am presimţit că trebuie să-i arătăm că am căutat ceva potrivit pentru el. A fost bine?

Kinga: A fost aşa o figură. Au ajuns acolo seara, nu a vrut nici să servească cina, a băut un pahar de vin, a discutat un pic, apoi s-a retras la el în cameră. Ăsta e prieten cu cei de la Marfă, tipul e din Ocna Dej, mare politician, şi joacă împreună cu cei de la Marfă. Deci toată chestia asta ce o fac acum de fapt el a generat-o.

Rozika: Am înţeles.

Kinga: Dacă președintele meu, la București, a intervenit sus la nivel politic, acum s-a potolit și face pe prietenul cel bun. Un drac! El ne-a pârât, ştiu sigur.

Rozika: Dar ai făcut bine cu el, pentru că –ai făcut o rezervare într-un loc bun.

Kinga: Da, şi amavut grijă de el.

Rozika: Astea sunt mărunţişuri, dar ...

Kinga: După-masă mă întâlnesc cu el..Îi plătim, Rozika, în fiecare an de când lucrăm acolo, la el la mină, în fiecare an câte două concedii și nici așa nu ajunge.

Rozika: Nu trebuie să spui așa ceva.

Kinga: Oricum nu știe nimeni, că vorbesc ungurește.

Rozika: Ştiu.

Kinga: Dar sunt o grămadă de porcării de la care mie deja îmi este greaţă. Când iei cu două mâini, măcar să fii cinstit, să stai în banca ta.