Din cuprinsul articolului
Pacienții vor putea face donații spitalelor în care au fost îngrijiți, dar nu direct către medici, conform unui proiect legislativ care a primit aviz favorabil din partea comisiei de sănătate și care urmează să fie supus votului final în Camera Deputaților. Donațiile vor trebui publicate lunar pe o platformă online specială.
În prezent, legislația permite pacienților să ofere „plăți suplimentare sau donații” atât personalului medical, cât și unităților sanitare, cu respectarea legii. Totuși, medicii nu au dreptul legal de a accepta aceste contribuții, potrivit profit.ro.
Donațiile, integrate în raportul lunar al spitalelor
Autorii proiectului subliniază că măsura nu elimină recunoștința financiară a pacientului față de medici, ci o redirecționează exclusiv către spitale, excluzând medicii sau alți angajați din sistemul sanitar.
Inițiativa urmărește să asigure transparență și conformitate cu normele legale actuale.
Medic. Sursa foto: Pixabay
De asemenea, proiectul, care urmează să fie supus votului final în Parlament, stipulează că donațiile pacienților vor fi integrate în raportul lunar privind bugetul de venituri și cheltuieli al spitalelor publice.
Aceste informații vor fi publicate pe o platformă online dedicată, gestionată de Ministerul Sănătății, cu sprijinul ordonatorilor de credite ai unităților medicale.
Ce spunea legea din 2015
În 2015, ICCJ a decis că medicii angajaţi cu contract de muncă în spitalele din sistemul public de sănătate nu pot să primească plăți suplimentare sau donaţii, chiar dacă pacienţii au dreptul, conferit de lege în prezent, de a recompensa medicii sau spitalele în care au fost trataţi.
„Fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege având că urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din Codul penal”, scrie în decizia ICCJ publicată în Monitorul Oficial.
