Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte influenţează şi percepţia românilor asupra relaţiilor externe. Într-o ţară în care "americanii" au fost aşteptaţi jumătate de secol, 40% dintre respondenţii unui sondaj IRES spun că în 2015 România ar trebui să aibă o relaţie mai bnă cu Germania, şi 25% cu SUA. Majoritatea românilor cred că ţara merge într-o direcţie bună, dar sunt mai puţin optimişti când vine vorba despre evoluţia pesonală.

Puțin peste o treime dintre români spun că sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, în schimb 65% susțin că nu mulțumiți. Totuși, 44% cred că peste un an vor trăi mai bine. 33% cred că vor trăi la fel și dor 17% dintre respondenți apreciază că peste un an vor trăi mai prost.

În opinia respondenților, pentru România, 2014 a fost comparabil cu 2013: 31% cred că a fost mai bun, 30% că a fost mai rău, iar 36% cred că a fost la fel. Optimismul se manifestă și în acest caz: 58% dintre participanții la studiu cred că 2015 va fi mai bun pentru România decât 2014, 28% cred că va fi la fel și doar 9% sunt pesimiști.

Lipsa locurilor de muncă a fost,și în 2014, principala îngrijorare a românilor, urmată fiind de criza politică (15%), iminența unei boli (15%), creșterea prețurilor (13%), nesiguranța locurilor de muncă (10%), reducerea veniturilor (7%), lipsa de perspectivă (6%) sau singurătatea (3%).

Alegerile prezidențiale – evenimentul politic pozitiv al anului

Autoritățile române sunt indicate drept responsabile pentru felul în care au mers lucrurile în România, în 2014, iar 36% cred că românii în general sunt responsabili pentru asta.

40% dintre respondenți indică Germania drept țara cu care ar trebui să avem o relație mai bună în 2015, iar 25% cred că aceasta ar trebui să fie SUA.

50% dintre respondenți cred că, în 2014, presa din România a fost mai degrabă coruptă și în slujba politicienilor, în timp ce 44% a fost mai degrabă echidistantă și profesionistă.

59% dintre respondenți au o părere proastă și foarte proastă despre anul politic 2014, dar 45% dintre participanții la studiu cred că a existat în acest an un eveniment pozitiv din perspectiva vieții politice. 69% dintre aceștia cred că principalul eveniment pozitiv este reprezentat de alegerile prezidențiale.

Diaspora şi Facebook, în topul încrederii

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a introdus, în premieră, în topul încrederii diaspora și Facebook, doi dintre actorii determinanți în rezultatul alegerilor prezidențiale din acest an. Chiar dacă diaspora nu este o entitate coagulată și structurată, 60% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceasta. În Facebook au multă și foarte multă încredere 42% dintre cei chestionați, în timp ce 39% dintre respondenți susțin că au puțină și foarte puțină încredere. Românii au cea mai multă încredere în Pompieri, Armată, SMURD, Biserică, UE , Jandarmi, Diaspora, DNA, DIICOT sau SRI.

Pompierii beneficiază, în continuare, de cea mai mare încredere din partea românilor, 90% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceștia. Sunt urmați de Armată în care au multă și foarte multă încredere 81% dintre români și de SMURD, creditat cu multă și foarte multă încredere din partea a 88% dintre cei chestionați. DNA și Biserica (în general) sunt creditate de 66% dintre respondenți cu multă și foarte multă încredere, urmate fiind de Uniunea Europeană și Jandarmi, de Serviciul Român de Informații și de DIICOT. În Banca Națională a României au multă și foarte multă încredere 55% dintre români, în Justiție 54%, iar în școala românească 51%.

Încrederea în mass media tinde să fie cea mai polarizată: 49% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere, în timp ce alți 49% spun că au puțină și foarte puțină încredere.

La polul opus, se află Parlamentul României în care au multă și foarte multă încredere doar 9% dintre români, iar 89% spun că au puțină și foarte puțină încredere, dar și partidele politice care beneficiază de multă și foarte multă încredere din partea a 10% dintre respondenți. Organizațiile non-guvernamentale se plasează și ele pe ultimele locuri în acest top, doar 26% dintre participanții la studiu creditându-le cu multă și foarte multă încredere. Primul ministru, FMI, sistemul de sănătate din România sau sindicatele se află pe ultimele locuri în ceea ce privește încrederea românilor.