Sonda rusă s-a izbit de Lună. Agenţia spaţială a Rusiei, Roskosmos, despre eșecul de proporţii. Sonda rusă de aselenizare Luna-25, aflată într-o misiune la polul sud al Lunii, a dispărut la scurt timp după ce a apărut o problemă, sâmbătă, în timp ce era dirijată pentru a intra pe orbita de preaselenizare.

Sonda rusă s-a izbit de Lună. Aceasta s-a plasat miercuri pe orbita circumselenară, reprezentând un important pas înainte în ceea ce priveşte obiectivul Rusiei. A dorit în premieră o coborâre controlată la polul sud lunar, în cadrul unei misiuni de căutare a apei îngheţate. Noua misiune, lansată pe 11 august, este prima după cea a sondei selenare Luna-24 din 1976.

Ssonda spaţială Luna-25 a scăpat de sub control şi s-a izbit de Lună. Agenţia precizează că a fost formată o comisie interdepartamentală specială pentru a afla cauzele.

Sonda rusă s-a izbit de Lună. Agenţia spaţială a Rusiei, Roskosmos, despre eșecul de proporții

Agenţia spaţială a Rusiei, Roskosmos, a anunţat că a pierdut contactul cu sonda la scurt timp după ce a apărut o problemă. Mai exact, sâmbătă, în timp ce era dirijată pentru a intra pe orbita de preaselenizare, s-a interrupt orice contact.

„Sistemul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă şi a încetat să mai existe în urma coliziunii cu suprafața Lunii”, a anunţat duminică Roskosmos într-un comunicat.

Momentul lansării navetei spațiale. Sursa foto: Roskosmos

Eşecul misiunii subliniază declinul puterii spaţiale a Rusiei de la zilele de glorie din timpul Războiului Rece. Atunci Moscova a fost prima care a lansat un satelit pe orbita Pământului - Sputnik 1, în 1957. Iar cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu în 1961.

Rusia nu a mai încercat o misiune pe Lună de la misiunea Luna-24 din 1976

Pe vreme lui Brejnev, Luna-25 ar fi trebuit să execute o aselenizare la polul sud al Lunii, programată pentru luni, 21 august, potrivit oficialilor spaţiali ruşi. Rusia a fost în competiţie cu India, a cărei sondă spaţială Chandrayaan-3 este programată să aselenizeze la polul sud al Lunii în această săptămână. De asemenea, cu Statele Unite şi China, ambele având ambiţia de a trimite nave şi apoi oameni pe Lună.

Imagini transmise înainte de a se ciocni de Lună: Sursa foto: Roskosmos

În iunie anul trecut, şeful Roskosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este riscantă.

„Probabilitatea de reuşită pentru astfel de misiuni este estimată la aproximativ 70%”, a spus el despre sonda care cântărea aproape 800 de kilograme.

La rândul său, Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în ciuda dificultăţilor din acest sector, luând ca exemplu trimiterea primului om în spaţiu de către URSS în contextul tensionat al anului 1961, în plin Război Rece, relatează abcnews.go.com.