Elveţia, până nu demult ţara cea mai liniştită din lume, boleşte din cauza sănătăţii francului său! Un titlu uriaş deschide prima pagină a lui Matin Dimanche: "Elveţienii ar putea fi plătiţi în euro".
Chiar dacă, deocamdată, e vorba doar de o ameninţare, ea este foarte posibilă în viitorul apropiat.
A avea o monedă care serveşte drept valoare de refugiu nu e întotdeauna un avantaj. Cu puţin timp în urmă, un euro valora 1,65 de franci. Acum, el se schimbă cu 1,05 franci şi analiştii cred că în câteva zile cele două monede se vor afla la paritate.
Efectul este că întreprinderile exportă tot mai greu şi turiştii evită o ţară devenită mult prea scumpă. Valentin Vogt, preşedintele Uniunii patronale elveţiene, îi sfătuieşte răspicat pe întreprinzători să lungească programul de muncă sau să diminueze salariile. "Pentru angajaţi este preferabil să muncească, temporar, mai mult, decât să-şi piardă slujba", declară Vogt, citat de NZZ am Sonntag.
De unde ideea de a plăti salariaţii în euro? Patronii au încercat mai întâi să reducă salariile frontalierilor francezi şi germani, pretextând că, datorită (respectiv, din cauza) cursului, au câştigat 25% în plus de la începutul anului şi cu 40% mai mult în doi ani. Doar că legea elveţiană nu permite discrimarea între transfrontalieri şi muncitorii care locuiesc în Elveţia. De aici ideea unora dintre patroni de a-i plăti pe salariaţi în euro. "Este posibil, cu condiţia ca această clauză să fie înscrisă în contractul de muncă", precizează Blaise Matthey, director general al Federaţiei întreprinderilor romande.
În timp ce Elveţia conta pe o creştere economică de 1,7 – 2% în 2011, tot mai mulţi economişti vorbesc de recesiune. Seifurile băncilor se umplu, iar comenzile pentru întreprinderile exportatoare (masini-unelte, chimie, agroalimentare) scad drastic. Patronii, disperaţi, văd în plata salariilor în euro singura soluţie salvatoare.
Jean-François Besson, secretar general al organizaţiei sindicale europene a transfrontalierilor, ştie că negocierile salariale din toamnă vor fi crâncene, scrie săptămânalul francez Le Point. Dacă orice discriminare între salariaţii elveţieni şi cei străini este interzisă, cum să treci sub tăcere că cel care locuieşte în Ferney-Voltaire, partea franceză, a câştigat cu 25% mai mult decât vecinul său elveţian, de peste drum, din Meirin, cantonul Geneva? "Dar când euro era la cele mai mari valori ale sale nimeni nu se gândea să ofere compensaţii trasfrontalierilor", recunoaşte Blaise Matthey.
Recomandările noastre
