Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În contextul provocărilor energetice actuale, stabilitatea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă este vitală pentru securitatea națională. Cu toate acestea, ultimele evenimente și analiza parcursului profesional al conducerii ridică semne de întrebare legitime cu privire la capacitatea de gestionare tehnică a acestei infrastructuri critice de către oamenii puși în frunte.
Poți conduce o centrală nucleară, cu protocoale de funcționare extrem de delicate, neavând studii de specialitate? Cel mai probabil răspuns este că nu.
Cernavodă sub asediul avariilor
Conform datelor oficiale centralizate recent, anul 2026 a fost marcat de o serie de incidente tehnice îngrijorătoare care au afectat ambele unități ale centralei. Calendarul defecțiunilor indică o frecvență ridicată a evenimentelor neplanificate:
10 Mai 2026: O oprire neplanificată la Unitatea 1, cauzată de o defecțiune la sistemul de răcire.
22 Aprilie 2026: O reducere forțată de putere la Unitatea 2, pusă pe seama unei erori de software în sistemul de control.
15 Martie 2026: Oprirea automată a Unității 1 din cauza unor vibrații anormale detectate la turbină.
12 Ianuarie 2026: Un incident raportat la Unitatea 2 implicând o scurgere limitată de apă grea.
Aceste evenimente repetate nu doar că pun presiune pe sistemul energetic național, dar ridică întrebări despre calitatea mentenanței și a deciziilor tehnice de la vârful companiei.
Expertiză politică versus rigurozitate nucleară
Analiza CV-ului al actualului CEO, Cosmin Ghiță, relevă o discrepanță majoră între pregătirea sa academică și cerințele tehnice riguroase ale industriei nucleare.
O simplă lectruă ne arată lipsa studiilor de specialitate. Spre deosebire de predecesorii săi sau de omologii din state cu tradiție nucleară, care sunt de regulă ingineri în fizică nucleară sau energetică, Cosmin Ghiță deține o licență (Bachelor of Arts) în Economie Politică și Limba Rusă de la Bates College (SUA, 2012).
Singura sa legătură „tehnică” din perioada studiilor menționată în CV este funcția de Junior Technology Assistant la biroul de asistență IT al colegiului (IT Help Desk).
Parcurs profesional axat pe PR și Lobby
Experiența sa profesională, deși vastă în sfera relațiilor internaționale și a consultanței comerciale, pare complet deconectată de operarea unei centrale nucleare.
La Chevron a activat ca consilier pe probleme de politici publice și afaceri guvernamentale (lobby), axându-se pe exploatarea gazelor de șist.
Iar la Amerocap a avut un rol de partener în consultanță financiară și comercială pentru tranzacții în sectorul energetic.
Riscul managementului fără fundament tehnic
Managementul unei centrale nucleare nu este doar o chestiune de cifre și strategii geopolitice; este o responsabilitate tehnică imensă. Într-o perioadă în care Unitatea 1 se pregătește pentru retehnologizare, iar Unitățile 3 și 4 sunt în fază de proiect, lipsa de expertiză inginerescă la nivelul CEO-ului poate duce la subestimarea riscurilor tehnice. Tentația este de a lua decizii comerciale în locul protocoalelor de siguranță.
Sunt semnalate din interior, dificultăți de comunicare cu specialiștii. Ceea ce este normal, într-un fel. Un lider fără profil tehnic poate avea dificultăți în a înțelege profunzimea problemelor semnalate de inginerii de pe teren.
Dar risul major este eroziunea încrederii partenerilor internaționali. Industria nucleară se bazează pe standarde de excelență tehnică, unde expertiza liderului este un garant al siguranței.
În timp ce Cernavodă se confruntă cu un șir de avarii neplanificate, conducerea Nuclearelectrica pare mai degrabă pregătită pentru negocieri politice și analize economice decât pentru gestionarea crizelor tehnice specifice unui reactor CANDU. Această „prăpastie de expertiză” rămâne o vulnerabilitate majoră pentru sistemul energetic românesc.
