Fuga omului de afaceri israelian Avraham Morgenstern din România pare să ascundă o situație incredibilă petrecută în sînul DNA.

Dacă relatările făcute de tomisnews.ro își găsesc confirmarea, DNA mai primește o lovitură cruntă. Conform relatărilor făcute de sursa menționată, Avraham Morgenstern a reușit să fugă din țară în ciuda faptului că DNA știa de intențiile acestuia, dar și modul și timpul în care omul de afaceri avea de gînd să fugă din România.

Faptul că acestuia i s-a eliberat un mandat de arestare în lipsă arată că instituțiile abilitate, în frunte cu DNA, nu au făcut nimic pentru oprirea acestuia.

Dezamăgitor este că nicio instituție implicată nu își asumă vina pentru acest eșec.

„Serviciul de Informații Externe este organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, context în care aspecte de natura celor vizate de solicitarea dumneavoastră excedează competențelor SIE”, a precizat SIE la sesizarea nr.46969/29 iunie 2017.

Deși, Morgenstern a fugit din țară, nicidecum în țară, SIE consideră că nu se află în măsură să ofere un răspuns concret.

Situație similară și la SRI, care a precizat:

„SRI oferă puncte de vedere cu privire la rolul şi locul său în arhitectura de securitate a României, dar şi referitor la elemente generale ce ţin de politica de securitate naţională. Articolul de presă la care faceţi referire nu se încadrează în tipul de mesaje la care SRI poate emite un punct de vedere în condiţiile legii amintite”, au precizat reprezentanții SRI pentru sursa menționată.

 

În plin conflict public, DNA se apără și în acest caz. Interpelați cu privire la fuga din țară a lui Avraham Morgenstern, reprezentanții instituției anticorupție ne-au relatat, într-un amplu răspuns, că  responsabilitatea este a Poliției Române.

 

„La data de 09 februarie 2015, inculpatul Morgenstern Avraham a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, într-un dosar al Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.  (…) Ulterior, instanța de judecată a înlocuit această măsură preventivă cu cea a arestului la domiciliu, iar ulterior, tot în faza judecății în prima instanță, măsura a fost înlocuită cu controlul judiciar. Prin sentința penală nr.15/2017 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, inculpatul Morgenstern Avraham a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare.

De asemenea, prin aceeași sentință, s-a dispus menținerea măsurii controlului judiciar. La data de 15.05.2017,  inculpatul Morgenstern Avraham  nu s-a prezentat la unitatea de poliție, conform programului de supraveghere stabilit, însă organele de poliție au sesizat Curtea de Apel București de abia la data de 30.05.2017 în vederea luării unor măsuri adecvate. La termenul intermediar din data de 31.05.2017, stabilit pentru discutarea situației măsurii preventive luate în cauză, Curtea de Apel București a constatat faptul că inculpatul a încălcat obligațiile impuse în cadrul controlului judiciar și, drept consecință, a înlocuit măsura controlului judiciar cu măsura arestului preventiv, fiind emis mandat de arestare preventivă pe numele inculpatului. În situația ipotetică, la care faceți referire în cererea dvs., (deși dosarul nu se mai afla în instrumentarea doamnei procuror la care faceți referire, fiind trimis în judecată la 09 februarie 2015), cu siguranță magistratul ar fi transmis de îndată informațiile primite organelor de poliție care supravegheau respectarea de către persoana în cauză a obligațiilor controlului judiciar”, au precizat reprezentanții DNA.

 

 

Avraham Morgenstern a fost  reţinut, în 18 noiembrie 2014, de procurorii DNA, pentru evaziune fiscală, într-un dosar disjuns din dosarul de corupţie al primarului Constanţei, Radu Mazăre, privind construirea cartierului social „Henri Coandă” din Constanţa.

 

Potrivit DNA, Elan Schwartzenberg l-a ajutat pe Avraham Morgenstern să îi dea 175.000 de euro lui Radu Mazăre cu scopul înlesnirii câştigării unei licitaţii pentru construirea Campusului social „Henri Coandă” .

Din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o banca din Israel.

 

În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.