În urma deselor mișcări telurice care au zgâlțâit România, a fost declanșată o campanie națională de pregătire a populației.

Pe fondul seismelor din ultima perioadă care s-au resimțit pe teritoriul României, șefii Departamentului pentru Situații de Urgență, în frunte cu secretarul de stat Raed Arafat, au anunțat, ieri, demararea primei campanii naționale de informare și pregătire a populației de a reacționa în cazul producerii unui cutremur, denumită: „Nu tremur la cutremur”. Surprinzător, specialiștii români care au întocmit recomandările adresate populației nu au inclus și „triunghiul vieții”, o modalitate de adăpostire în caz de seism, care a fost considerată printre cele mai sigure de a scăpa de sub dărămături.

Teoria a fost avansată, în urmă cu 11 ani, de Doug Copp, șeful Salvării și Managerul pentru deza s tre al Echipei Americane Internaționale de Salvare (ARTI). Americanul susține că, în caz de cutremur, trebuie reținute trei faze: „Vă ghemuiţi, vă acoperiţi, vă protejaţi şi vă susţineţi”. Românii îl contrazic și spun că metoda a fost combătută chiar de autoritățile americane și că, în cazul unei „zgâlțâituri” de pământ, mai sigură este adăpostirea sub tocul ușii. „Teoria lui Doug provine din vremea războiului, dar măsurile diferă la cutremur, față de un bombardament”, a declarat Sever Georgescu, director științific la Institutul „Urban-Incerc” .

80% dintre români nu știu să reacționeze la dezastru

La sediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), reprezentanții autorităților au abordat și un alt subiect „fierbinte”: clădirile cu risc seismic ridicat. Reprezentantul Ministerulului Dezvoltării, Cristian Stamatiade, a declarat că au fost consolidate mai multe spitale din București - Universitar, Bagdasar, Floreasca. Cele mai multe imobile cu „bulină roșie” sunt, însă, neconsolidate.

Unul dintre motivele invocate: mulți proprietari refuză să le fie reabilitată clădirea. „Evenimentul zilei” l-a întrebat pe oficialul de la Ministerul Dezvoltării dacă s-a făcut vreun demers care să poată reglementa obligativitatea reabilitării clădirilor, în condițiile în care prăbușirea unui imobil reprezintă un pericol uriaș pentru populație. „Am impresia că s-a pus problema, dar ar trebui schimbată Constituția”, a răspuns Stamatiade.

Sociologul Ana Bulai a declarat că, potrivit unui studiu, 80 la sută din populația României este slab informată sau este neinformată despre cum să reacționeze în caz de cutremur. Cei mai neinformați sunt tinerii de 30-35 de ani. În acest context, sociologul spune că telefoanele mobile sunt un pericol, deoarece reprezintă o modalitate rapidă de a crea panică.

Pregătirea pentru cutremur

În vederea pregătirii pentru un cutremur, luați următoarele măsuri:

● Fixați mobilierul care se poate deplasa, în timpul unei mișcări seismice, de un perete sau de alt element de construcție solid;

● Amplasați obiectele grele care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;

● Stabiliți cu membrii familiei un plan de protecție în caz de cutremur;

● Asigurați-vă o minimă rezervă de urgență formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat radio portabil, acumulatori și medicamente de bază. Recomandări generale, în cazul unui seism:

● În cazul în care se declanșează un cutremur, păstrați-vă calmul și liniștiți persoanele din jur;

● Dacă vă aflați în interiorul unei clădiri, nu ieșiți și nu fugiți pe scări.

● Nu utilizați liftul!

● Protejați-vă sub tocul ușii, sub o grindă, lângă un perete interior sau adoptați o poziție ghemuit, acoperit și susținut de un obiect solid!

Ce trebuie să conțină kit-ul de salvare

Autoritățile sfătuiesc populația să țină în casă un kit minimal de urgență, care să conțină: Apă și alimente

Apă – minim 4 litri, înlocuită odată la 6 luni; conserve; alimente deshidratate; batoane energizante; batoane proteice; biscuiți; lapte praf etc.

Trusa de prim-ajutor

Medicamente de bază – analgezice, antiseptice; după caz, medicamente pentru boli cronice – diabet, hipertensiune arterială etc; pansamente sterile, leucoplast; alcool sanitar, garou elastic, termometru; mască de praf.

Articole pentru supraviețuire

Aparat radio AM/FM portabil cu baterii de schimb; un fluier; briceag;/cuțit multifuncțional; pături sau haine, în funcție de anotimp.

Articole de igienă

Articole personale: săpun, soluție dezinfectantă pentru mâini, pastă și periuță de dinți; batiste de hârtie, șervețele umede.

Documente

Carte de identitate, acte de proprietate ale casei, carnet de asigurări medicale (fotocopii).