Sfântul Apostol Andrei, prăznuit pe 30 noiembrie, s-a născut în Betsaida, provincia Galileea, din nordul Țării Sfinte. Betsaida era așezată pe malul Lacului Ghenizaret, aproape de locul unde se varsă Iordanul.
Andrei, la fel ca tatăl său, Iona, și fratele mai mare, Petru, erau pescari. (Betsaida înseamnă literal „Casa peștelui”.) Deși iudeu, Andrei purta nume grecesc, care însemna „bărbat”, „viteaz” (de la „andros”). Andrei și Petru au fost mai întâi ucenici ai lui Ioan Botezătorul și au asistat la Botezul Mântuitorului.
A doua zi, Andrei și Ioan (viitorul evanghelist) au o discuție tainică acasă la Iisus. Reîntors, Andrei îi spune fratelui său, Petru: „L-am găsit pe Mesia”. Este primul om care Îl mărturisește ca Mântuitor pe Iisus. De aceea i se spune „Cel dintâi chemat”. După Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor, la tragerea la sorți, lui Andrei îi revine să propovăduiască și pe pământurile ocupate de daco-geți. Pentru că dacilor li se spunea în grecește „daoi” („lupi”), lui Andrei i s-a spus Apostolul Lupilor.
Moare la Patras, lângă Corint, răstignit pe o cruce în formă de X, care pricinuia chinuri și mai mari decât crucea tradițională. Și-a dat sufletul după ce a pătimit două zile.
Recomandările noastre
