Dacă decizia de a redeschide Hagia Sophia pentru rugăciunile musulmane a mulțumit electoratul islamist al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, aceasta i-a permis în special să obțină puncte în rândul ultra-naționaliștilor, de care are tot mai mult nevoie pentru a-și asigura perenitatea pe scena politică.

În spatele re-convertirii celebrei foste bazilici Sfânta Sofia în moschee, acțiune pusă în practică, săptămâna aceasta, de  justiția turcă, se ascunde o lungă luptă politică. Scopul ei, pentru președinte Recep Tayyip Erdogan, este fidelizarea dreptei țării.

„Transformarea Sfintei Sofia în moschee este o veche litanie a islamului politic, dar foarte minoritară”, a declarat Ahmet Insel, profesor emerit la Universitatea Galatasaray, intervievat de RFI.

Pe de altă parte, ultra-naționaliștii turci au făcut ca problema statutului Hagiei Sophia să fie calul lor de bătălie de foarte mult timp.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolelui de către otomani, în 1453, întoarcerea clădirii la funcția sa de moschee are valoare istorică pentru Ankara. Reprezintă unul dintre cele mai vizibile simboluri ale puterii trecute a Imperiului Otoman, o marotă de multă vreme vehiculată de Recep Erdogan.

Prin urmare, acest gest poate fi perceput ca „o concesie făcută unei părți din susținătorii electorali ai lui Recep Tayyip Erdogan, care este mai puțin de partea cercurilor islamiste decât de partea extremei drepte”, explică, pentru France Inter, Jean-François Pérouse, specialist în Turcia și fost director al Institutului Francez de Studii Anatoliene.

Decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan a provocat furie, critici și regrete în Grecia, Franța, Rusia, Statele Unite, dar și la Unesco, care a clasificat Hagia Sophia drept patrimoniu mondial.

Două dintr-o lovitură:  Recep Tayyip Erdogan aduce un omagiu trecutului „glorios” al Turciei și își reafirmă suveranitatea, spunând Occidentului că face ceea a spus că vrea să facă.

Presa pro-Erdogan a folosit și acest eveniment pentru a-l glorifica pe șefului statului, văzând în el salvatorul Hagiei Sophia și, prin extensie, al Turciei în ansamblul ei.

O operațiune de comunicare care ascunde punctele slabe ale omului puternic al Ankarei, a cărui imagine începe să se estompeze pe scena politică internă, sunt de părere observatorii.

„Fără partidul ultra-naționalist (Partidul Acțiunii Naționaliste), Recep Tayyip Erdogan nu va avea majoritate în Parlament”, a explicat, pentru France 24,  Alexandre Del Valle, profesor de geopolitică.

„Pentru a-i seduce pe naționaliști, care înainte vreme nu-i agreeau prea mult pe islamiști, președintele turc recurge la acest tip de provocare, pe care o numesc sinteză națională islamistă. Funcționează foarte bine pentru a-i aduce longevitate electorală”.