Militari. Sursa foto: Facebook/ Armata României
Din cuprinsul articolului
În ultima perioadă, tot mai multe țări europene aduc în discuție ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, pe fondul intensificării tensiunilor din regiune. Potrivit datelor recente, sprijinul pentru creșterea bugetelor de apărare este în creștere în mai multe state membre. Cele mai mari procente se înregistrează în Polonia și Danemarca, unde 70% dintre respondenți susțin majorarea cheltuielilor militare, urmate de Marea Britanie, cu 57%.
Serviciul militar obligatoriu, apărare sau constrângere?
Chiar și în țări cu tradiții pacifiste, precum Germania, Franța și Spania, aproape jumătate dintre cetățeni (45-47%) sunt în favoarea unor bugete mai mari pentru apărare. În contrast, Italia se opune ferm: doar 17% dintre italieni sunt de acord cu suplimentarea fondurilor destinate armatei.
Când vine vorba despre serviciul militar obligatoriu, sprijinul este și mai polarizat. Franța conduce topul cu 62% dintre respondenți în favoarea reintroducerii acestuia, urmată de Germania (53%) și Polonia (51%). În schimb, majorități clare din Italia, Marea Britanie, Spania și Ungaria resping ideea.
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, care ar urma să fie înrolați dacă serviciul militar obligatoriu ar fi reintrodus, manifestă cel mai scăzut nivel de susținere pentru această idee.
Femeile din Danemarca, chemate să se înroleze
În contextul amplificării tensiunilor de securitate la nivel european, Danemarca a decis să extindă serviciul militar obligatoriu și pentru femei, într-un efort de a consolida capacitățile de apărare ale țării.
Marți, autoritățile daneze au anunțat că, în baza unei legi adoptate de Parlament în iunie 2023, toate femeile care vor împlini 18 ani după data de 1 iulie 2025 vor fi obligate să se înregistreze pentru evaluările necesare unei posibile recrutări, în același mod în care sunt tratați și bărbații.Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de întărire a armatei și de creștere a numărului de soldați activi.
Danemarca. Sursa foto: Pixabay
Până acum, femeile aveau posibilitatea să se înroleze în armată doar pe bază de voluntariat.
„În situaţia din lume în care ne aflăm acum, este necesar să avem mai mulţi recruţi şi cred că femeile ar trebui să contribuie la acest lucru în mod egal, la fel ca bărbaţii”, a spsu pentru Katrine, recrut în Danish Royal Life Guard, potrivit Reuters.
Serviciul militar ar putea deveni obligatoriu și în alte state
Conform legislației din Danemarca, voluntarii au prioritate la înrolarea în serviciul militar obligatoriu, iar locurile rămase libere sunt completate printr-un sistem de loterie. Fiecare persoană eligibilă va primi un număr, iar în funcție de acesta se va decide dacă este recrutat sau nu, informează Associated Press.
Pentru a face față noilor condiții, armata daneză se pregătește să adapteze infrastructura și echipamentele militare astfel încât să corespundă nevoilor femeilor.
În paralel cu aceste schimbări, Danemarca intenționează să prelungească perioada serviciului militar obligatoriu de la patru la 11 luni până în 2026. Totodată, guvernul plănuiește să mărească numărul recruților activi, de la aproximativ 5.000 în prezent la 7.500 până în anul 2033.
Situația în România. Ce spune Nicușor Dan despre această măsură
Recent, președintele Nicușor Dan a declarat că nu se discută în prezent despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă a subliniat importanța extinderii corpului de militari profesioniști.
„Nu există astfel de discuţii (despre armata obligatorie – n.r.). Pentru România este important să îşi consolideze şi să îşi extindă corpul de profesionişti”, a spus șeful statului.
Când a fost întrebat despre posibilitatea unui conflict armat între România și Rusia, președintele Nicușor Dan a evitat să contureze un astfel de scenariu. Totodată, el a subliniat că susține majorarea cheltuielilor militare.
„Hai să nu ducem oamenii în scenarii absolut ipotetice. Susţin creşterea cheltuielilor militare ca să obţinem pacea prin descurajarea războiului”, a spus Nicușor Dan.
România vrea să își mărească armata
În acest context, România își propune să își crească efectivele armatei până la 100.000 de militari, incluzând atât rezerviști voluntari, cât și personal civil.
Pentru atingerea acestui obiectiv, România are nevoie de cel puțin 35.000 de noi recruți. În anumite structuri militare, salariile de început pot depăși 6.000 de lei, ajungând până la 9.000 de lei pentru cei cu vechime și experiență.
La finalul anului 2024, efectivul total al personalului din armată era de aproximativ 80.000 de persoane, incluzând rezerviști voluntari, angajați civili și funcționari publici. Numai 64.000 dintre aceștia sunt militari activi, un număr considerat insuficient de către ministrul Apărării.
Poziția lui Ilie Bolojan
Înainte să ajungă în fruntea Executivului, Ilie Bolojan a declarat că regulile războiului se schimbă rapid, iar România are nevoie de o armată de profesioniști.
„Din punctul meu de vedere, cred că e bine să avem o armată de profesionişti, o armată dotată. Vedeţi, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor şi tot ceea ce înseamnă supraveghere, care dotări de tip drone şi aşa mai departe, sateliţi”, a explicat el.
În viziunea sa, România trebuie să se adapteze acestor tendințe și să își extindă armata.
„Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că şi noi, ca ţară, dar şi ţările din Europa, trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenziile, dotările şi strategia la aceste realităţi care se văd din acest conflict care îl avem în Ucraina”, mai spunea Bolojan.
