Serviciul militar obligatoriu. Au început protestele

Serviciul militar obligatoriu. Au început protestelesoldati Germania / sursa foto: dreamstime.com

Elevii din mai multe orașe germane au intrat în grevă pentru a protesta față de posibilitatea revenirii serviciului militar obligatoriu, în contextul planurilor Berlinului de a crește efectivele Bundeswehr. Peste 100 de manifestații sunt anunțate în Germania, inclusiv la Kiel, Hamburg, Berlin și Frankfurt, iar protestatarii susțin că autoritățile se pregătesc să reintroducă treptat obligativitatea serviciului militar.

La unul dintre protestele organizate la Hamburg, manifestanții au fluturat steaguri și au afișat pancarte cu mesajul „We won't take part in your wars” („Nu vom participa la războaiele voastre”).

Bela Breitner, unul dintre organizatorii protestelor din cadrul grupării School Strike Against Compulsory Military Service, a declarat că guvernul federal este „serios în privința reintroducerii treptate a serviciului militar obligatoriu”.

Elevii protestează față de revenirea serviciului militar obligatoriu

Protestele au fost organizate pe fondul implementării noului sistem de recrutare militară din Germania. Legea privind noul serviciu militar a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se bazează, în această etapă, pe recrutarea voluntară. În același timp, legislația creează posibilitatea introducerii unei forme de serviciu militar obligatoriu dacă situația de securitate se înrăutățește sau dacă numărul voluntarilor nu este suficient. Pentru activarea acestei forme de recrutare este necesară o nouă lege adoptată de Bundestag.

Guvernul german urmărește astfel să mărească efectivele Bundeswehr și să își îndeplinească noile obiective stabilite în cadrul NATO. Berlinul vizează, până în 2035, peste 260.000 de militari activi și cel puțin 200.000 de rezerviști, pentru un total de aproximativ 460.000 de persoane.

Toți tinerii de 18 ani primesc un chestionar

Începând din 2026, toți tinerii care împlinesc 18 ani primesc un chestionar prin care autoritățile verifică interesul și disponibilitatea pentru serviciul militar.

Completarea chestionarului este obligatorie pentru bărbați și voluntară pentru femei. În cazul bărbaților, obligația de a răspunde face parte din noul sistem de evidență militară.

Ulterior, bărbații vizați de obligația militară trebuie să treacă printr-un examen medical pentru stabilirea aptitudinii în vederea unui eventual serviciu militar. Guvernul german precizează că obligația de prezentare la examinare se aplică inclusiv persoanelor care au declarat că nu sunt interesate de serviciul militar.

Un elev de 16 ani: „Tinerii nu vor să intre în Bundeswehr”

Organizatorii protestelor susțin că un factor declanșator a fost situația unor tineri de 18 ani din Kiel și Flensburg, în nordul Germaniei, care au primit convocări oficiale pentru examinarea medicală, deși în formularele de înregistrare declaraseră că nu sunt interesați să intre în armată.

Elias Bernhard, un elev de 16 ani din Hamburg care a participat la protest, a declarat că răspunsurile date în chestionarele trimise tinerilor arată, în opinia sa, lipsa de interes pentru Bundeswehr.

„That is why I am out on the streets today. That is why we are serious about striking until compulsory military service is off the table. We will carry on”, a declarat el, afirmând că va continua protestele până când serviciul militar obligatoriu va fi scos din discuție.

Ministerul Apărării german a transmis că obligația de a participa la examinarea medicală se aplică tuturor bărbaților supuși serviciului militar care s-au născut după 31 decembrie 2007.

Potrivit ministerului, regula este valabilă și pentru cei care au declarat că nu sunt interesați de serviciul militar. Aproximativ 1.000 de bărbați în vârstă de 18 ani care nu și-au exprimat interesul pentru armată au trecut deja prin examinarea medicală din luna iulie, potrivit datelor citate de BBC.

Germania își mărește efectivele militare

În timpul Războiului Rece, Germania avea, asemenea altor state europene, o armată numeroasă. După căderea Cortinei de Fier, efectivele au fost reduse în anii '90.

În 2011, guvernul condus de Angela Merkel a suspendat recrutarea obligatorie. În acel an, Bundeswehr a trecut de la sistemul bazat pe serviciul militar obligatoriu la unul bazat pe voluntariat. Suspendarea nu a eliminat însă din Constituție și din legislație baza juridică a obligației militare.

În prezent, politica de apărare a Germaniei este orientată spre creșterea rapidă a capacității militare. Cancelarul Friedrich Merz a stabilit consolidarea Bundeswehr drept una dintre prioritățile guvernului, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al presiunilor exercitate asupra Germaniei pentru creșterea contribuției sale la apărarea NATO.

Noul sistem de serviciu militar urmărește în primul rând creșterea rezervelor și a efectivelor active. Legea prevede că, dacă obiectivele de personal nu sunt atinse prin recrutarea voluntară sau dacă situația de securitate o impune, Bundestagul poate adopta o lege prin care să fie introdusă „Bedarfswehrpflicht”, adică serviciul militar obligatoriu în funcție de necesități.

Bundeswehr trebuie să ajungă la 260.000 de militari activi

În prezent, Bundeswehr are aproximativ 186.700 de militari, potrivit datelor prezentate în materialul citat. Germania urmărește să ajungă, până la începutul anilor 2030, la 260.000 de militari activi și aproximativ 200.000 de rezerviști.

Obiectivul oficial actual al Berlinului este formulat pentru anul 2035 și prevede cel puțin 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști. Guvernul german leagă această creștere de noile obiective de capabilități ale NATO și de necesitatea consolidării apărării Germaniei.

Pentru moment, autoritățile germane susțin că noul sistem se bazează pe voluntariat. Revenirea la recrutarea obligatorie nu se produce automat: dacă va fi considerată necesară, Bundestagul trebuie să adopte o nouă lege.